cum să te apuci de un proiect erasmus+ în 2015

Avem, de aproape un an de zile, un nou program european de finanțare în domeniul educației, formării, tineretului și, de-acum, sportului. Cum îl folosim ? 
Cam uite-așa:

Pasul 1. Vizitați pagina programului Erasmus+ pe site-ul Comisiei Europene sau pe site-ul dezvoltat de către Agenția Națională din România care se ocupă de acesta.
Și citiți Ghidul Programului (ediția 2015) - pentru a verifica dacă Erasmus+ este soluția potrivită pentru dumneavoastră.
* Va trebui să consultați, în momentul în care va fi disponibil, și Apelul Național pentru propuneri de proiecte aferent anului 2015...
*** update 30.12.2014: Apelul Național 2015.

Pasul 2. Înregistrați-vă instituția pe Platforma Participanților - operațiune prin care veți obține, pentru organizația dumneavoastră, un așa-numit cod PIC (Personal Identification Code) absolut necesar implicării în program, atît în calitate de coordonator, cît și de partener. Instrucțiuni în limba română găsiți aici. Manualul utilizatorului URF/PP (în engleză) se găsește aici. 

de ce să participi la cursuri cu formatorii rețelei ErasmusPlus

De săptămîna viitoare, noua rețea de formatori (acum ErasmusPlus, înlocuind rețeaua TiA, operațională pînă în luna iunie 2014) se pune pe treabă - în public, adică. Niște lume nouă și cursuri într-un format nou, numai bune pentru viitorii candidați cu proiecte Erasmus+.

Lista sesiunilor de formare din perioada imediat următoare se află aici - dar și mai jos, cît să aveți o idee cu privire la modul în care se începe.

Eveniment	Tip	Data / perioada	Loc desfășurare
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	31 Octombrie 2014 - 2 Noiembrie 2014	Brașov
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	3 Noiembrie 2014 - 5 Noiembrie 2014	Craiova
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	8 Noiembrie 2014 - 10 Noiembrie 2014	Slatina
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	14 Noiembrie 2014 - 16 Noiembrie 2014	București
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	14 Noiembrie 2014 - 16 Noiembrie 2014	Cluj-Napoca
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	14 Noiembrie 2014 - 16 Noiembrie 2014	Timișoara
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	18 Noiembrie 2014 - 20 Noiembrie 2014	Iași
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	28 Noiembrie 2014 - 30 Noiembrie 2014	Ploiești
Scrierea propunerilor de finanțare și managementul proiectelor Erasmus+	formare	11 Decembrie 2014 - 13 Decembrie 2014	Sibiu

  
După cum știți, probabil, deja, pentru a participa la astfel de cursuri trebuie să vă candidați pentru un curs anume și, apoi, să fiți selectați. În cazul în care sînteți printre 'cei aleși', aveți acces la o sesiune de formare de trei zile complet gratuită. Astfel încît lista motivelor pentru care merită să participați la cursuri cu formatorii rețelei ErasmusPlus începe bine (și continuă cam la fel). Deci:
* participarea e gratuită :)
* TOȚI formatorii/trainer-ii sînt experimentați, selectați în urma unui proces elaborat și exigent, care a avut loc la începutul verii - ceea ce înseamnă că n-o să stați doar să ascultați pe cineva care vorbește, ci o să lucrați efectiv la conceperea unor proiecte;
* TOȚI formatorii/trainer-ii au fost instruiți în cadrul agenției naționale care se ocupă de Erasmus+ - deci sînt puși la punct cu procedurile de candidatură și selecție (în măsura în care acestea din urmă s-au clarificat, pe parcursul anului 2014, la nivelul agenției);
* TOȚI formatorii/trainer-ii au experiență practică în derularea de proiecte - deci știu prin ce trece (sau poate trece) un candidat, atunci cînd își face curaj să-și angajeze instituția într-o aventură educațională cu alonjă europeană;
* participînd la un astfel de curs nu doar înveți o sumedenie de chestii, mai noi sau mai vechi, despre proiecte în general și despre proiectele Erasmus+ în special, ci îți și întîlnești, la curs, printre participanți sau chiar printre formatori, viitori competitori, dar și viitori parteneri :) 

Numai de bine, deci !
În același timp, ca să nu vă imaginați că aceste cursuri sînt soluții miraculoase și ca să vă reglați adecvat, deci, așteptările, e bine să știți că:
* grupurile de cursanți sînt mari: văd că pentru Iași sînt 69 de locuri disponibile (!), pentru Slatina 54 - și tot așa pînă la doar 5 locuri în Cluj-Napoca și Sibiu și doar 2 (!!!) în Timișoara; la un asemenea număr de cursanți, e destul de clar că interacțiunea între cursanți și chiar între cursanți și formatori va fi ușor limitată; ok (cică maxim 20 de participanți, deși acest lucru nu e precizat nicăieri; în pagina fiecărui curs este indicat doar numărul celor care și-au depus candidatura) - scuze, pe asta am corectat-o, la atenționarea Oanei Moșoiu;
* nu se merge, cel puțin în această etapă, pe cursuri specializate pe categorii de beneficiari - deci nu veți avea un curs focalizat pe proiecte de tineret sau, respectiv, educația adulților, de pildă (deși formatorii sînt specializați - vezi lista formatorilor), ci un curs dedicat proiectelor din cadrul Erasmus+;
* nu trebuie să le cereți formatorilor imposibilul și 'specialul', pentru că aceștia nu sînt, în mod automat, într-o relație privilegiată cu agenția națională sau cu diverșii responsabili de programe - ei sînt sub-contractați să livreze cursuri de formare... 
* ... cursuri de formare și atît - pentru că formatorii nu pot fi, în același timp, evaluatori sau consultanți (aceasta fiind o politică a agenției naționale, menită să-i țină, pe aceștia, departe de conficte de interese);
* mai mult: extrem de puțini dintre actualii formatori au fost, în trecut, evaluatori în programele Învățare pe Tot Parcursul Vieții sau Tineret în Acțiune. 

Acestea fiind spuse, vă urez baftă la candidaturi pentru cursuri cu formatorii rețelei ErasmusPlus ! 

Și, dacă nu sînteți admiși la ele sau dacă vreți și o altă perspectivă, dați un semn - căci fac și eu din astea, dar cu alte avantaje și dezavantaje :) Toamna asta, însă, numai în perimetrul Focșani - Suceava - Piatra Neamț - Iași...

birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere + 25%

În 2009, într-o perioadă mai spectaculoasă pentru mine și pentru Asociația Epsilon III, Adina Popescu mi-a luat un interviu pentru Dilema Veche. Varianta care a apărut la gazetă se află pe-aici: Birocraţie europeană şi euro-jargon: o scurtă iniţiere. 
Versiunea inițială era ceva mai lungă. Iat-o (proaspăt regăsită pe un hard extern), așa cum a plecat ea de la mine către editor. 

Ai fost ziarist. Ai trăit “din interior” cea mai entuziastă și mai exaltată perioadă a presei românesti, cea de la începutul anilor ’90. De ce nu mai lucrezi în presă? A existat un moment în care ți-ai pierdut entuziasmul?

În mai 1994, după ce cotidianul la care lucram și-a încetat brusc apariția, am dat concurs pentru un post de coordonator de program la o organizație neguvernamentală importantă. În toamna aceluiași an, am început să lucrez pentru Radio Europa Liberă, fără să-mi părăsesc slujba de la respectivul ONG. Ulterior, deși am continuat să colaborez pentru varii publicații și să lucrez pentru Europa Liberă pînă în 2004, într-o formă sau alta (inclusiv 13 luni la sediul central din Praga), n-am mai lucrat niciodată full-time în presă. Pur și simplu n-am mai detectat instituția de presă românească în care tabloidizarea nu dă un flit semnificativ coerenței demersului jurnalistic și, nu în ultimul rînd, limbii române…J În plus, din 1996, m-am ocupat full-time de proiecte în cadrul unor organizații neguvernamentale în care am avut rol de conducere – așa că m-am gîndit că, în acest mod, fac lucruri mai utile. Și, firește, a contat micșorarea semnificativă a numărului de șefi…J

Cum ai defini “meseria” ta de acum?

De principiu, administrez proiecte cu o finalitate educațională, preponderent finanțate din fonduri europene – în colaborare cu parteneri europeni din… din circa cinsprezece țări. Sunt formator (sau trainer, ca să înțeleagă tot oengistul), sunt evaluator, scriu, editez, traduc, fac aproape tot ce e de făcut într-un proiect de acest tip. Și, ocazional, cînd între mine și un potențial conflict de interese se află o distanță considerabilă, fac parte din echipe care evaluează solicitările de finanțare ale altora – sau sînt evaluator extern în proiectele sau programele deja finanțate ale altora.

ce urmărește evaluatorul unei candidaturi de proiect (3)

Trecerea în revistă a elementelor de mai jos face parte din introducerea oricărui curs de design de proiect (nu știu, zău, cum se descurcă oamenii ăia care țin cursuri de scriere de proiect - ce fac acolo, te instruiesc cum să pui corect liniuțele la t-uri și punctul pe i?). 
Într-un alt loc (și anume aici - 'la liber') ziceam așa:

Un finanţator privat sau instituţional are scopuri şi interese proprii într-o comunitate sau într-o ţară. În consecinţă, este fundamental ca scopul şi obiectivele proiectului tău să coincidă cu scopul şi măcar unele dintre obiectivele pentru care finanţatorul e mandatat să aloce resurse. Celelalte elemente ar fi precizarea cît mai exactă a unui public-ţintă (pentru cine?), a unor activităţi şi a unei metodologii de lucru (cum?), a unor produse (ce?), a unor resurse (cu ce?). Şi a impactului pe care îl va avea proiectul. Nu există cerere de finanţare pe lumea asta care să nu cuprindă elementele de mai sus. 

Asta era într-un interviu, 'pe fugă' - întrebările alea s-au modificat puțin, între timp, iar lista s-a lungit și ea un pic. Dar trecem prin toate cele, mintenaș...

ce urmărește evaluatorul unei candidaturi de proiect (2)

Pentru început, ca să preiau (și să dezamorsez) mingea din post-ul precedent: de ce are loc această distribuție pe 'teancuri de candidaturi' ? 
În mod evident, procesul de evaluare trebuie să genereze o listă pe care se află candidaturile cîștigătoare, o serie de 'rezerve' (în cazul în care vreunul dintre cîștigători ratează semnarea contractului sau în cazul în care, ulterior, are loc vreo suplimentare a bugetului disponibil pentru programul sau sesiunea respectivă) și ne-cîștigătorii. Deoarece doar evaluatorii, și numai ei, decid poziția, pe listă, a unuia sau altuia, un evaluator *responsabil* se gîndește la configurația acestei ierarhii încă de la bun început: ea/el știe că, într-un anumit program / sub-program și într-o anumită sesiune de finanțare, fondurile disponibile permit finanțarea a unui număr de doar x-y proiecte. În consecință, evaluarea se derulează avînd în vedere un set de proiecții referitoare la această ierarhie.

ce urmărește evaluatorul unei candidaturi de proiect (1)

Prin primăvara lui 2013 am fost evaluator pentru o instituție [românească] cu care nu prea am de-a face de obicei - nici în calitate de evaluator extern (mă mai încumetasem doar o singură dată, în 2010), nici în calitate de candidat cu proiecte. Procesul de evaluare a mai fost cum a fost, dar așa-zisa întîlnire de mediere între evaluatori a fost cel puțin stupefiantă, iar în perioada imediat următoare anunțării rezultatelor s-a stîrnit o ditamai agitația legată de aceste rezultate (cel puțin la cîteva secțiuni, inclusiv la cea pentru care fusesem și eu evaluator). Colac peste pupăză (?), instituția respectivă are nerecomandata procedură de a de-confidențializa numele evaluatorilor imediat după încheierea definitivă a procesului de evaluare (după contestații), în condițiile în care evaluatorii mai sînt legați, o bună bucată de vreme, de o clauză de confidențialitate din contract - astfel încît m-am trezit, și eu, sub tirul nemulțumiților, fără să pot explica, particularizat, cum s-a derulat procesul și fără să-mi pot detalia propriile (numeroase) nemulțumiri cu privire la acesta.

fă-te repede parlamentar european, te rog

După cum știi (?), Uniunea Europeană încă n-are buget pentru perioada 2014-2020. Povestea e lungă și n-o să detaliez aici - sursa cea mai bună ar trebui să fie EurActiv, că cică ei sînt experții incontestabili pe afaceri europene în țara asta. 

Aici voiam doar să zic că miercuri și joi (ieri și alaltăieri) s-a scris un capitol nou al poveștii, și anume în comisiile Parlamentului European. Cică parlamentarii din Comisia pentru Buget au respins propunerile de reducere pe care le făcuse Consiliul European în iulie referitoare la investiții menite să stimuleze creșterea și locurile de muncă, dar și la ajutorul umanitar pentru Orientul Mijlociu (luînd în considerare situația din Siria) de pildă, căzînd de acord, printre altele, și asupra unei reduceri a însuși bugetului Parlamentului. Detalii - aici.

Bătălia pentru un buget se poartă întotdeauna între un executiv și un legislativ, cu un rol capital conferit, firește, diverselor grupuri parlamentare, care dispun de pîrghii (implicite sau explicite) la nivelul ambelor. Într-o structură politică de tipul Uniunii Europene, lucrurile sînt chiar mai complicate de-atît, din cauza modului particular în care este structurat ceea ce numim 'executivul' acesteia. Ceea ce vreau să zic e că este absolut exclus ca propunerile Comisiei pentru Buget să însemne că 'gata!, Uniunea Europeană are buget' - fii sigur că negocierile continuă.

Vestea proastă este că votul în plen e programat pentru 23 octombrie. Ulterior votului, procedura prevede 21 de zile de 'discuții conciliatorii' cu Consiliul - și dacă aceste discuții sînt încununate de succes, atunci avem un vot final în plen în sesiunea din [18-21] noiembrie a Parlamentului European. Dacă ai un calendar în față și posezi abilități aritmetice de bază, atunci știi că nu va exista un buget decît după mijlocul lunii noiembrie. Ceea ce înseamnă că noi ăștia care așteptăm ca pe ciocolată Apelurile generale pentru programe cum ar fi Erasmus+ și Europa Creativă n-o să le vedem la față, în cel mai fericit caz, decît spre sfîrșitul aceluiași noiembrie - cam prea tîrziu pentru plierea acestora pe un calendar cu care ne-am obișnuit în ultimii șapte ani.  

Cred că știai deja, în România anului 2013, că nu e bine să-ți faci cine știe ce planuri detaliate într-un an electoral, că ai sigur o sumedenie de surprize. Vestea bună este că 2013 e an pre-electoral, în 2014 sînt alegeri pentru Parlamentul European. Deci, pune mîna și pregătește-te să candidezi :) Sigur, bugetul Parlamentului European va fi, cel puțin o vreme, mai mic decît în 2013 - dar cît o să mai dureze criza asta...? Și, cînd o să găsești în mapa de parlamentar documente referitoare la programele Erasmus+ (educație, formare, tineret) și Europa Creativă (cultură), gîndește-te și la noi, ăștia, care gemem acum uitîndu-ne la calendar... Mulțumesc anticipat - și baftă !  



Acest text are o capsă atașată ca pentru concursul Blogger European, organizat de către Reprezentanța Comisiei Europene în România și Blogal Initiative. Regulamentul campaniei: aici. Nu trebuie să faceți nimic special pe chestia asta, nu v-aș face eu așa ceva. Doar să vă asigurați că n-ați uitat că în 2014 au loc alegeri pentru Parlamentul European.