episodul în care aflăm cine are întotdeauna dreptate, de fapt...

Și iar revin, cu mintea promotorului cea de pe urmă, în chestiunea mersului în Thailanda cu Cristian China-Birta (Chinezu!). Știți voi...

Post by Baneasa Shopping City.

Cică mall-ul Băneasa Shopping City a pornit în căutarea unei persoane pe care s-o trimită în Thailanda - într-o companie selectă, din care fac parte, pe lîngă Cristian China-Birta, Ana Morodan, Alina Gherghe, Cosmin Tudoran şi Cristian Vasile. Rețeta e simplă: mergi în Băneasa Shopping City din Bucureşti, fă-ți o poză cu tuk tuk-ul de-acolo și poţi merge în Thailanda - dacă, după ce-ţi faci poza, o pui pe Facebook, Instagram sau Pinterest (cu hashtag-urile #baneasashoppingcity, #ishopitravel şi #1selfie2thailand), dai tag contului Băneasa Shopping City şi, astfel înscris în concurs îl și cîștigi ! Și poţi merge alături de Chinezu şi întreaga gaşcă veselă în Thailanda.

Ce se întîmpla aici: trebuind eu să sugerez un slogan, un text pe care Chinezu să și-l pună pe tricou în Thailanda, am dat, inițial, un chix, apoi am dres-o (zic eu) binișor. Dar tot am uitat că tricoul turistului e, de fapt, pentru privitor, se adresează clientului, cum-ar-veni - și cum clientul are întotdeauna dreptate, avem și următoarele variante:
* ฉันรักพวกคุณทุกคน = vă iubesc pe toți !
* ประเทศไทย rulz ! = Thailanda rulează !
sau, în cel mai rău caz,
* ลูกค้าเสมอขวา - pe care n-o mai traduc, că e și multidirecțională și ambiguă, deci mulțumește pe toată lumea :>

splash me me meee :)

Revin, mai documentat - că am cam repezit-o pe asta cu mersul în Thailanda cu Cristian China-Birta (dap, Chinezu!). N-ați uitat, nu, despre ce era vorba ?
Eh, chiar dacă ați uitat...

Post by Baneasa Shopping City.

Cică mall-ul Băneasa Shopping City a pornit în căutarea unei persoane pe care s-o trimită în Thailanda. Şi nu oricum, ci într-o companie selectă, din care fac parte, pe lîngă Cristian China-Birta, Ana Morodan, Alina Gherghe, Cosmin Tudoran şi Cristian Vasile. 

Rețeta e simplă: mergi în Băneasa Shopping City din Bucureşti, fă-ți o poză cu tuk tuk-ul de-acolo și poţi merge în Thailanda - dacă, după ce-ţi faci poza, o pui pe Facebook, Instagram sau Pinterest (cu hashtag-urile #baneasashoppingcity, #ishopitravel şi #1selfie2thailand), dai tag contului Băneasa Shopping City şi, astfel înscris în concurs îl și cîștigi ! Și poţi merge alături de Chinezu şi întreaga gaşcă veselă în Thailanda.

Ce trebuia să fac eu: să sugerez un slogan, un text pe care Chinezu să și-l pună pe tricou în Thailanda. Între timp, cum ziceam, m-am documentat mai serios - și am aflat că echipa care va pleca în expediția cu pricina prinde acolo Songkran-ul, un festival 'al Noului An' ! Și pentru că acest Songkran este o oportunitate-cheie pentru 'cele rele să se spele, cele bune să se-adune', apa este un element-la-fel-de-cheie: lumea se stropește una-două, ceea ce e, de altfel, binevenit, că e cald tare. În acest context, cred că e logic că un mesaj, de asemenea binevenit, pe un tricou de turist înfierbîntat, ar putea fi splash me (me mee) sau chiar, mai direct, ผมเปียก - că nu cred că s-au înmulțit atît de tare românii pe-acolo încît să înțeleagă un 'udă-mă'...

Cu apă, nu cu เบียร์*, că ar fi mare păcat ! :)

* hai că era ușor de ghicit: เบียร์ e bere !

dap, mobile advertising congress 2015 :)

Era clar încă din 2008-2009: odată cu a doua generație de iPhone, un puhoi de tineri de pe toate meridianele, nerăbdători să-și protejeze existența online de controlul părinților, dar și tot felul de profesioniști care au nevoie de informații on-the-go, vor muta, foarte-foarte repede, traficul online de pe laptop pe telefon mobil. De aici, problema era doar cît de repede se va îmbunătăți calitatea conexiunii mobile și, firește, cît de iute vor scădea costurile.  
În România, la finalul lui 2014, existau 7,5 milioane de smartphone-uri, 22,6 milioane de cartele SIM şi 9,3 milioane de abonamente active conform datelor ANCOM. 9% din tot traficul de internet din România se generează de pe dispozitive mobile, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare și consultanță Gemius în 2014. Oamenii preferă să își ocupe timpul navigînd online de pe telefon în mijloacele de transport în comun, atunci cînd merg la cumpărături, dar și la slujbă și acasă - deci, practic, tot timpul, căci procentul de utilizare al smartphone-ului este aproximativ constant de-a lungul întregii zile, cu excepția perioadei între 9 si 11 p.m., în timpul săptămînii și între 9 si 10 p.m, în timpul week-end-ului, cînd utilizatorii sunt cei mai activi. 

Mobile Advertising Congress este unul dintre cele mai importante evenimente de profil din Europa de sud-est, care aduce în prim plan transformările, oportunitățile și provocările mediului mobile, precum și ultimele tendințe din domeniul mobile marketing. În acest an, evenimentul se află la a șasea editie și va atrage lideri autohtoni și internaționali cu viziune și experiență în mediul online, antreprenori, profesioniști din domeniul marketingului, bloggeri, pasionați de tehnologie și inovații în mobile advertising. 

Mobile AdvertisingCongress 2015 are loc pe 31 martie, la Hotel Intercontinental București. Moderatorul acestui eveniment va fi Cristian China Birta, "cel mai utilizat blogger" de către agenții în topul bloggerilor cu care au colaborat acestea în 2014, realizat de către Revista Biz. Evenimentul este sustinut de Vodafone Romania – Presenting Sponsor și de o suită de parteneri media: Marketing Portal, Manager.ro, AdHugger, GadgetTrends, Promo afaceri, Learning Network, 9AM, România Liberă, Jurnalul de Afaceri, Orașul Meu, mediaTRUST.

Engage ? :)

ba iarna-i ca vara

Și ieri a fost zăpadă pe-aici. Normal că m-am enervat îngrozitor cînd am auzit că unii pleacă, acușica, în Thailanda. Sau pot pleca...

Post by Baneasa Shopping City.

Am preluat-o pe asta via Cristian China-Birta (da, Chinezu!). Cică mall-ul Băneasa Shopping City a pornit în căutarea unei persoane pe care s-o trimită în Thailanda. Şi nu oricum, ci într-o companie selectă, din care fac parte, pe lîngă Cristian China-Birta, Ana Morodan, Alina Gherghe, Cosmin Tudoran şi Cristian Vasile. 
Rețeta e simplă: mergi în Băneasa Shopping City din Bucureşti, fă-ți o poză cu tuk tuk-ul de-acolo și poţi merge în Thailanda - dacă, după ce-ţi faci poza, o pui pe Facebook, Instagram sau Pinterest (cu hashtag-urile #baneasashoppingcity, #ishopitravel şi #1selfie2thailand), dai tag contului Băneasa Shopping City şi, astfel înscris în concurs îl și cîștigi ! Și poţi merge alături de Chinezu şi întreaga gaşcă veselă în Thailanda.

Unii vor putea ieși, deci, în tricou, afară la joacă, mai devreme decît mine :( Și, dat că mi s-a cerut să  sugerez ce mesaj cred că ar trebui să-şi scrie Chinezu pe unul dintre tricourile pe care le va purta în Thailanda (na, că iar mi-am amintit! și m-am enervat, normal!), altă idee mai bună decît cea din titlu nu mi-a venit: ba iarna-i ca vara !

biblioteca bloggerului român - ediția 2

Anul trecut am marșat la operațiunea Biblioteca bloggerului român, inițiată de Cristian China-Birta - care a ieșit binișor, drept care iată-mă prezent și la ediția a doua. 

Din păcate, însă, în 2014 nu prea am citit :( Ba am scris chestii de necitit, ba am citit online, ba am citit și recitit numai fragmente sau pe bucățele... 
O a doua veste proastă este că, de data asta, trebuie să fac un tabel și să dau note... Astfel încît, tabelul meu (fără liniuțe) pe 2014 arată cam așa:

Petre Barbu - Marea petrecere - Editura Cartea Românească - 'nota': 11
Matthew D. Lieberman - Social: Why Our Brains Are Wired to Connect - Oxford University Press - 'nota': 10
Michael S. A. Graziano - Consciousness and the Social Brain - Oxford University Press - 'nota': 9

Asta e, 2014 a fost un an de nici nu vreau să-mi amintesc de el...

Marea petrecere a lui Pierre a apărut tîrziu, deabia la începutul iernii, eu am citit-o în manuscris chiar înainte să ajungă la editură - dar n-am fost în stare să scriu de ea din timp (însă o s-o fac curînd), o să vedeți de ce. Dar e, fără îndoială, romanul care îți taie răsuflarea... Am recomandat-o și aici, așa să știți :)

Post by Lucian Branea.

Iar Social: Why Our Brains Are Wired to Connect (nu vă uitați la faptul că o vînd pe eBay, am o dublă!) și Consciousness and the Social Brain sînt cărți importante, pur și simplu - oricînd și oriunde, nu numai în anul în care descoperi care-și sînt 'adevărații prieteni', vorba expresiei...:)

voce, frate !

Nu prea am televizor de cîțiva ani. Și chiar dacă aș fi avut, nu m-aș fi uitat la Vocea României. Dar dacă aș fi avut și aș fi fost obligat să mă uit la un show de acest tip, aș fi preferat Vocea României vărului ei dintr-o zonă defavorizată, X-Factor.
Acestea fiind zise, am mai aruncat cîte-o privire la Vocea României atunci cînd m-am nimerit prin casele altora. Am făcut follow-up pe YouTube. M-am amuzat de diverși concurenți. Am oftat pe umărul a diverse concurente (cel mai recent: Ligia Hojda). 

Și, după săptămîni de traume, zic: voce, frate (respectiv, soro) !

N-a fost să fie o fată, ce să mai zic. Spun doar: votați Tiberiu Albu :)


update 19 dec: yeeeeey :) mulțumesc !

ce se întîmplă aici

*** Se pare că m-am grăbit să mă laud, căci Campionatul Național de Blogging al lui Blogal Initiative, deși trebuia să se finalizeze pe 30 noiembrie, tocmai (adică am fost notificat deabia azi!!!) s-a prelungit pînă pe 22 decembrie... O să fac tot posibilul ca nici-una din sintagmele 'locul 1' din textul cu pricina să nu sufere vreun pocinog pînă pe 22. Între timp, textul de mai jos (deja scris încă de pe 1 decembrie) rămîne, și el, neamendat și nemodificat. Asta ar mai lipsi, să ne trezim toți perfecți, într-o bună dimineață...   

***

Am scris, în mare măsură, aici (în vara anului trecut) - dar reiau, reformulat și adnotat, de dragul campaniei cu numărul 300 a Blogal Initiative :) 

Am tot amînat să demarez acest blog și să mă țin sistematic de el - 'ca principiu', încă din 1997, cînd am construit şi administrat, împreună cu Corneliu Bjola, primul site pe .ro (în mod evident, cu aportul său decisiv pe partea tehnică) - și, în această formă, pe blogspot.com, din 2007. De fapt, în 2007, apoi din nou în 2011, am mai postat, ocazional, cîteva (foarte puține) chestii pe-aici - dar complet disparate și discontinue și, cu siguranță, ușor puerile. Le-am eliminat și am luat-o de la zero în vara 2013...

De data asta, am făcut un efort mai consistent, și anume de nevoie :) Concret, încerc să aplic pe propria-mi piele sfatul pe care îl tot dădeam, constant, cu 10-12 ani în urmă, unor studenți la jurnalism care se plîngeau că fac facultatea de jurnalism degeaba, că tot nu-și găsesc slujbe în presă. Iar eu le ziceam: faceți-vă un portofoliu online, și arătați-l angajatorilor ! Sigur, pe vremea aceea, blogging-ul era inexistent - dar tot îți puteai asambla un site propriu (pe geocities.com, de pildă), dacă voiai neapărat să-ți faci un portofoliu de texte pe care să-l vadă orișicine intra, pe-atunci, pe net. Sfatul cu pricina era ca orice sfat (oarecum) nesolicitat - și anume inutil. În mod ciudat (?), nu atît prezența online îi descuraja pe studenții respectivi, prin 1999-2000, cît faptul că ar fi scris ceva care să nu fie 'la comandă' şi, deci, fără să fie plătiți :) Atunci cînd auzeam un asemenea argument, mi se îngroşau, firesc, nişte vene la tîmplă și deveneam ușor didactic, zicîndu-le vreo două despre faptul că e posibil ca publicul să fie cel puțin la fel de important ca șeful de gazetă care te plătește - și alte din astea...

Anii au trecut ca norii lungi pe șesuri și iată că, în anul de grație 2013, m-am pomenit eu însumi cam în situația lor: toate, absolut toate chestiile interesante și cool pe care le-am scris vreodată (și au fost cîteva, atît înainte de, cît și după 21 decembrie 1989) fie s-au pierdut 'în aer' (chiar dacă unele dintre materialele în această situaţie s-au disipat via stratosfera Radio Europa Liberă), fie n-au prins, pur și simplu, 'epoca digitală'. Apoi: în 'epoca digitală' am tot proiectat site-uri sau am redactat proiecte care să le facă să meargă, drept care am fost, aparent, prea ocupat să mai și scriu (și/sau să semnez) pentru ele - şi am pierdut startul de blogger, deşi eram plasat binişor (de pildă, în 2004-2005, am dus, singur-singurel, un website pînă la PR6 - practic, în doar cîteva luni de zile; dar semnătura mea explicită era mai rară, chiar și acolo). Drept care, mi-am zis că n-ar strica să dau o tură înapoi la scris. Inclusiv, ocazional, liber de euro-jargon - că asta mi-a zis, printre altele, Adina, atunci cînd mi-a luat un interviu, în 2009: cum că am asimilat binișor un ton și un limbaj de project manager și aș face bine să mă re-apuc să scriu chestii pentru oameni :)
Ceea ce și încerc să fac. După aproape un an jumate, încă nici nu s-a pus problema de produs ceva cu care să candidez la ceva ca Superscrieri, de pildă - dar sper ca exercițiul din perioada asta să mă trimită și în direcția asta cîndva curînd. Că de cîștigat bani nici nu poate fi vorba - numa' glorie...:>  

Mai scriam, în august 2013, că, la momentul demarării acestui blog (ca şi la momentele în care l-am recuperat), mi-a fost destul de neclar ce anume, exact, o să se întîmple aici - dar faptul că denumirea blogului este brînzoaice cu gem** ajută mult :) Fostul titlu al unei rubrici pe care am ținut-o în 1991-1993 în Tinerama merita recuperat, mi-am zis eu, inclusiv pentru că reflecta o ambiguitate care, iată, continuă să se conserve... :)

De principiu, acest blog vă ține la curent cu chestii care-mi trec prin cap în legătură cu aventuri ale băștinașilor digitali în lumea reală și ale imigranților digitali în ciberspațiu, aventurile oricui în spațiul artelor participative, chestii utile din zona proiectelor, a managementului, implementării și evaluării acestora (în special cele cu susţinerea Comisiei Europene), plus random comments cu privire la locurile, reale sau imaginare, prin care se întîmplă să ajung. Asta scriam atunci și tot asta e valabil pînă în ziua de azi - cred că mai totul din ceea ce a apărut pe-aici se încadrează, într-un fel sau altul, în categoriile de mai sus.  

Am încercat să respect o brumă de coerență tematică, fie și de ochii lumii, chiar atunci cînd am participat, din varii motive, la diverse campanii, abordat direct ori implicat via diverse platforme pentru bloggeri: preponderent și constant în cadrul operațiunii Blogal Initiative - dar și, ocazional, BlogAwards și, doar declarativ deocamdată, SuperBlog.

Moment în care n-o să rezist să nu laud încă o dată funcționalitatea minunată a platformei Blogal Initiative - de la arhitectura ei coerentă, articulată foarte eficient la balamalele prin care sînt susținute variile 'campionate' (cel 'național' și o serie de 'locale'), și pînă la comunicarea cu bloggerii beneficiari, ceea ce a generat o comunitate virtuală tare drăguță și prietenoasă. 
Și, separat, ca o caracteristică absolut notabilă, care o diferențiază de orice competitor: rareori am întîlnit un brief sec sau meschin sau stupid pentru vreuna din campaniile derulate prin această platformă. Am întîlnit, firește, mai multe campanii pentru produse sau servicii care n-aveau cum să mă intereseze - dar foarte-foarte rar campanii în care story-ul servit bloggerilor să fie de necitit (și, implicit, de nescris).
Desigur că am oftat că această comunitate virtuală nu capătă, măcar o dată pe an, o consistență 'reală', afk of some sort :) - dar poate citesc oamenii ceia textul ăsta și o s-o pună, în 2015, de un Festival Blogal Initiative sau, măcar, de o SuperBere Blogal Initiative, în care să ne mai vedem la față. 

Am lăsat la urmă 'oda' vizîndu-l pe Chinezu, zis Cristian China Birta, care a asamblat această comunitate [tare drăguță și prietenoasă] :) În definitiv, trebuie să știți că, în vara lui 2013, am dat de Blogal Initiative via Cristian (nu invers!) - care tocmai avea pe rol construirea unei 'comunități a comentatorilor' pe blogul lui. La toate comunitățile pe care le-am asamblat, de-a lungul anilor, în e-grupuri pe Yahoo și pe Facebook, am reacționat corespunzător la maniera de a construi comunități, dar asta numai în contextul în care aceasta venea de la un tip ok :) - un blogger și cu un stil articulat și cu viziune și cu un plan pe măsură. 

Eh, cam asta nu mi-a ieșit în anul ăsta jumate: nu m-am calificat pentru un loc în 'comunitatea comentatorilor pe blogul lui Chinezu'. Mai ușor și cu averea pe scări. Dar le-am cîștigat pe toate celelalte...:)