Astăzi se întoarce o prietenă din Londra. Dar pentru că n-am fost cuminte în ultimul an, Mamițica, Mam'mare și Tanti Mița au făcut în așa fel încît să nu fiu în București de data asta și să n-am cum s-o iau din aeroport.
Vai, ce-am oftat... Dacă mai e
vreunul din voi exilat într-un oraș fără
aeroport: să știți că nu e ca și cum aș suferi că nu-mi zăngăne în cap, toată
ziulica, niscaiva motoare de avioane. Nu de cînd am văzut unele aeroporturi de
prin Italia - aeroportul din Pisa, de pildă, e plasat, practic, așaaa, printre
blocuri. Dar poate vă imaginați: un aeroport înseamnă nu doar niște balene de
metal care se tînguie cît toate bormașinile din cartier, ori de cîte ori se
află în mișcare, și cîmpii îmbibate de kerosen; înseamnă și stewardese și duty-free-uri. OK, și piloți, dacă
vreți...
Așa
că, în nopțile lungi de iarnă (ah, de cînd aștept să pot folosi sintagma asta
chiar iarna!), o compensație ar putea fi binevenită. Jocuri cu avioane în 2 jucători ? În mai mulți ? În
mai puțini ? Nu toată lumea are suficient loc într-o sufragerie cît să poată
găzdui un avion. Și, pe de altă parte, dacă v-ați făcut mîna cu Solitaire, în zilele lungi de...
de la orice birou în care nu se lucrează pe bază de proiect, ci pe bază de
semnat condica, probabil că nu sînteți atît de sociabili încît să fiți deja
cablați în vreun MMORPG (massively multiplayer online role-playing game). Deci,
un joc cu avioane ar putea fi numa' bun. Și nu numai cu avioane - căci încă mai caut jocul
ăla de Monopoly numai cu duty-free-uri,
dar mă tem că o să aflu de el doar dacă vînez comunicatele DNA.
