jazz night out

O să fiu scurt: din nou Jazz Night Out !
La Sala Radio în București. 
Trei seri: 14 octombrie (Youn Sun Nah Duo și Paolo Fresu Devil Quartet), 23 octombrie (Victor Wooten Band) şi 6 noiembrie (Avishai Cohen Trio).

Și o piesă: 

aktiv - chiar dacă iubești peștii

Nu sînt vegetarian. Chiar acum, deși scriu cu un singur deget (deci, oarecum mai lent), am reușit să scriu greșit cuvîntul 'vegetarian' și a trebuit să mă întorc și să corectez. Pur și simplu nu cred că stomacul și creierul unui homo sapiens contemporan au evoluat să funcționeze fără absolut nici-un aport de proteină animală. Fără aport de fier. Fără nenumăratele chestii cu care vin peștii, parte a dietei umane dinainte de a se inventa focul. Și, în cazul unui stomac și creier de vegan, nu înțeleg cum se pot lipsi ele de miere. 
Acuma să nu se înțeleagă că pot să scriu chestia asta numai în fum de mici. Ocolesc porcii. Nu mă ating de pești (cu excepția tonului din cutie) - din cauză de traumă din copilărie cu oase de pește. În unele tabere (proiecte de tineret cu meniu impus, adică) m-am declarat chiar vegetarian, pentru că meniul cu pricina arăta mult mai bine [decît celălalt]. Și visez de ani de zile la o vară parcursă numai cu salată de roșii (mă rog, ȘI telemea de capră) - dar n-am avut parte de așa ceva. 

Drept care asta e și singura 'rețeta vegetariană' pe care recomand altora: salata de roșii :) În plus, e foarte simplă, la îndemîna oricărui bărbat flămînd și singur, și încă de la o vîrstă fragedă: se taie roșii, ardei roșii (eu folosesc capia), ardei verzi, ceapă, poate și castraveți sau ridichi dacă aveți chef (eu nu); se adaugă ulei de măsline și sare (plus, eventual, niscaiva herbes de provence sau, mă rog, busuioc pe deasupra); și se amestecă toate :) Ei, am trecut testul ? :>

Probabil că nu. Nici cel de însurătoare, nici cel de nutriție. Pentru că nu e suficient. Vestea bună, însă, e că am detectat un supliment alimentar prietenos cu neconsumatorii de carne: Doppelherz® aktiv Pentru Vegetarieni, un supliment alimentar care îi dă organismului vitamine şi mineralele care i-ar lipsi într-un regim vegetarian: calciu, fier, zinc și iod, vitaminele B1, B2, B6, B12 si D.

Și, dacă aveți o rețetă mai șmecheră decît a mea (ceea ce nu e greu absolut deloc), dați o fugă pe site-ul lor pentru un concurs pe tema asta - dar și pentru a descărca voucherul de mai sus. 
Ca să zic așa,

Cu acest articol m-am alăturat campaniei 

Fii Activ cu Doppelherz® aktiv Pentru Vegetarieni

Pentru că merită.

cu felix la înălțime

Nu mă împac deloc bine cu înălțimile. Cînd eram mic, în Piatra Neamț, eram singurul băiat din cartier care nu se cățăra pe vreunul din blocurile noastre de trei etaje - în mod evident, un refugiu în cîte un loc fără părinți și alți adulți de prin vecini. 

În tot acest timp, însă, eram un copil și un adolescent 'normal' dintr-un oraș, totuși, 'de munte'. Mă cățăram în copaci. Mă cățăram pe tot felul de coclauri pe dealurile din jurul orașului și pe muntele veritabil, aflat la 30 de kilometri de casă: Ceahlău. Ceea ce îmi ieșea bine-mersi, fără cine știe ce simptome notabile de rău de înălțime. 

Așa că, spre sfîrșitul liceului, m-am gîndit să forțez, un pic, nota. M-am apucat s-o fac pe alpinistul 'pe bune' - preponderent 'la liber', rareori cu corzi. Mi-am marcat niște obiective notabile prin Ceahlău. Am și scos, ocazional, din bucluc, niște turiști exagerat de încrezători în propriile aptitudini - în Ceahlău și în Rarău. Dar toată această poveste de 'provocare a limitelor proprii' sau de 'ieșire din zona de confort', după caz, s-a încheiat după un parcurs de cîțiva metri (poate doar trei) pe o cornișă exterioară de la etajul patru al unei clădiri cu încăperi înalte din București, în vara dintre al doilea și al treilea an de facultate. A trebuit să admit că nu mă paște un rău de înălțime generic, ci doar o aversiune extrem de pronunțată față de escaladele pe suprafețe artificiale, în mediu urban. Și, după expediția pe acea cornișă, n-am mai făcut-o niciodată, deliberat, pe alpinistul - m-am cățărat doar (cu mai multă îndemînare și 'știință' decît alții) pe munți, cînd și acolo unde era nevoie, unde cerea situația. 

Și, între timp, mi-am dezvoltat și o argumentație referitoare la 'ieșirea [agresivă] din zona de confort'. Dar nu e loc, acum, pentru ea - deoarece, strict aici, voiam să pomenesc de faptul că, pe 23 octombrie 2014, la Stejarii Country Club, se organizează conferinţa inovatoare de leadership #BusinessOdyssey din seria Enlightening 3.0, eveniment din portofoliul Conference Arena. Invitat este Felix Baumgartner, singurul om care a sărit de la 39 de kilometri înălţime şi a atins viteza sunetului în cădere.

Cu cuvintele organizatorilor: 

Publicul de business și toți cei interesati să-și descopere resursele interioare sunt invitați să exploreze o altă dimensiune a leadership-ului la cea de-a treia conferință Enlightening, “Business Odyssey”, organizată de Expo Media, membru Marketing Insiders Group, un eveniment care arată cum poți transforma riscurile în dezvoltare personală și cum poți aplica această experiență în construirea unor afaceri de succes. Ediția de anul acesta, organizată pe 23 octombrie 2014, la Stejarii Country Club, va face o paralelă inedită între un stil de viață nerezonabil în fața limitelor și performanta în afaceri. Felix Baumgartner, primul om de pe Terra care a spart bariera sunetului în săritura sa din stratosferă din 2012, va invita publicul român, în premieră, să redescopere drumul catre leadership: “Cu toții avem limite, nu toți le acceptăm.”

Conferința propune o agendă valoroasă, aducând în prim plan cele mai complexe scenarii de business, generând soluții nonconformiste pentru creșterea cifrelor de afaceri, cu speakeri de excepție. Alături de Felix Baumgartner, vor mai participa: Heather White - CEO, 2020 Communications Inc, Canada; Jean-François Fallacher - CEO, Orange România; Alex Gavan - Speaker Inspirațional și alpinist de altitudine extrema, România; Youssef Hautier - Managing Director, Sonic+Pay; Robert Murray - CEO, GPG Technical Services, Canada; Christopher Neesham - Psiholog Corporatist și Instructor, Australia; Cătălin Velescu - Managing Director, 3M Romania. Conferința va fi moderată de Oana Marinescu - Facilitator Strategic, Consultant Comunicare și Fondator OMA VISION. Invitat special pe parte de lifestyle: Mihaela Rădulescu. 

Conferință de business fiind, prețul biletului de intrare e, firește, ucigător. DAR puteți avea șansa de a pune mîna pe un bilet (cică în valoare de 414 Euro + TVA) dacă vă înscrieți la concursul de pe blogul lui Cristian China-Birta, uite-aici: http://cristianchinabirta.ro/2014/10/10/ia-sa-vedem-noi-pe-cine-trimit-sa-il-vada-pe-felix-baumgartner/.

E rîndul vostru. Căci sînt, pe-aici, unii care l-au și aplicat deja... 

Post by Povestesc Slatina.

100000

Azi voiam doar să vă mulțumesc pentru faptul că blogul Brînzoaice cu gem a fost vizualizat de peste 100000 de ori - un jalon depășit azi noapte :)
  

hai înăuntru, la joacă - mai mult design de proiect erasmus+

A venit toamna, a apărut Apelul la candidaturi Erasmus+ pentru 2015, ba chiar și noul Ghid al Programului Erasmus+. Drept care ne-am putea re-apuca de cursuri de design de proiect. Pentru că, de-acum, avem o idee cu privire la modul în care s-au desfășurat lucrurile în 2014 (și nu numai în România). 

În aceeași formulă, căci a funcționat: 8 ore 'de week-end' (fie 3 ore vineri seara și 5 ore sîmbătă, fie toată sîmbăta), urmate de asistență individualizată online. În noiembrie și decembrie. Fără acreditare, dar cu o diplomă de participare și cu multe cunoștințe practice. Și cu bani rezonabili: 150 RON - firește cu factură/chitanță.

De data asta, însă, nu mai sînt aproape de București - ci, mai degrabă, de reședințe de județ mai 'exotice', cum ar fi Focșani, Suceava, Iași, Piatra Neamț :)  

În paralel, rămîne valabilă oferta legată de screening a unor candidaturi depuse [în 2014] și necîștigătoare - re-evaluare și sugestii particularizate și detaliate de îmbunătățire, independent de participarea la vreun curs. Mă rog, cu alți bani, într-un cuantum discutabil de la caz la caz.  

Subsemnatul vine cu o experiență de:
* management de proiect, încă din 1995 - cu proiecte elaborate și administrate cu finanțare USAID, Phare, Fundația /Soros/ pentru o Societate Deschisă, Socrates II, Învățare pe Tot Parcursul Vieții, Tineret în Acțiune;
* evaluare [de candidaturi de proiect], încă din 1997 - în programele Phare (societate civilă, administrație publică), Socrates II, Învățare pe Tot Parcursul Vieții, Tineret în Acțiune, Fondul Cultural Național;
* evaluare externă [de proiecte în derulare] - în proiecte finanțate prin sub-programele Grundtvig, Minerva (în LLP și Socrates II) și programul Tineret în Acțiune.
Am făcut, anul ăsta, un calcul, și mi-a ieșit că am produs proiecte de peste două milioane de euro pentru organizațiile pentru care am lucrat și partenerii lor din 2007 încoace (LLP, Tineret în Acțiune, niște primării). Știu că e puțin dacă vă raportați la vreunul din monștrii finanțați din fonduri structurale - dar milioanele astea NU sînt adunate din nu-știu-ce POS-DRU-uri făcute doar ca să încaseze niște bani, ci sînt asamblate din multe proiecte fabuloase mici și mijlocii, contractate numai cu finanțatori prietenoși, care nu-ți cer tone de hîrtii și nici nu-ți amînă plățile cîte un an de zile :) Ceea ce vă doresc și vouă...

Aștept propuneri [de curs] preponderent din zona geografică pe care am indicat-o mai sus. 

Și, pînă ne vedem cumva, undeva, sînteți invitați să
* vă abonați la grupul de identificare de parteneri Erasmus+ partner search de pe Facebook; și să
* recitiți cele trei post-uri ale mele referitoare la ce urmărește evaluatorul unei candidaturi de proiect - distribuite, pentru întîiași dată, la sfîrșitul lui august 2013:
'episodul' 1 (din 3) - aici
'episodul' 2 (din 3) - aici
'episodul' 3 (din 3) - aici.

români și cărți libere la freiburg

Știam (de pe la Europa Liberă) de Freiburg, dar mi-a fost întotdeauna peste mînă: mult mai aproape de Basel (Elveția) și de Mulhouse (Franța) decît de München sau Frankfurt. Și, chiar dacă mi-ar fi fost în drum, e puțin probabil că aș fi luat în serios Biblioteca Română din Freiburg - sigur că suna foarte bine plasarea unei biblioteci românești într-un colț bine ascuns de Germanie, care se numește și Cetatea Liberă pe deasupra, dar totuși... Era puțin probabil să găsesc Codul lui Cantemir sau vreo operă complet necunoscută a lui Neagoe Basarab în vreunul din rafturile ei...

  
Apoi l-am citit (și l-am crezut) pe Neagu Djuvara: 

Biblioteca reprezintă totuşi un model unic, nu mai avem în altă ţară o bibliotecă românească. La Paris, în Germania, în Spania nu văd să existe altceva decît această bibliotecă de zeci de mii de volume, şi care să-i intereseze pe români şi pe cei care se interesează de România. [...] Biblioteca este un unicat, mai ales că se află într-o mare ţară occidentală, e ceva preţios, [...]

Concret: peste 70000 de volume și o istorie de peste 65 de ani. Luate, toate, în serios de o echipă formată din dr. Mihaela Toader, expert în memoria exilului românesc, George Ștefan Năzăreanu (grafician) şi Alexandru Dumitru Filimon (comunicare și PR), care a pus la cale un proiect ce își propune "să evidenţieze aportul Bibliotecii Române din Freiburg la continuitatea spaţiului cultural românesc în Occident şi să atragă atenţia publicului asupra importanţei exilului, diasporei şi căilor europenizării societăţii româneşti actuale." 

Un pic mai sec, deci: Institutul Român / Biblioteca Română din Freiburg, Germania, sprijinit de Ministerul Afacerilor Externe — Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, lansează proiectul cultural Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg, ce are loc în perioada 10-15 octombrie 2014 la Freiburg, Germania. Adică o expoziție - cu vorbele organizatorilor: "o radiografie a principalelor comori ale Bibliotecii Române din Freiburg (cărți vechi, documente istorice, elemente de folclor și prețioase elemente religioase de cult, scrisori ale unor personalități ale culturii române etc.)"; și o conferință de presă, în 11 octombrie, la ora 12.00, la sediul Bibliotecii.

Istoria Bibliotecii Române din Freiburg debutează pe 1 mai 1949, la inițiativa unui grup de 15 refugiaţi, care propun o structură formată din Virgil Mihăilescu (director), Mircea Manolescu (bibliotecar-secretar), studentul Marcel Preoţescu (administrator) şi avocatul Mircea Orendovici (casier). Biblioteca a fost înscrisă, ulterior, în Vereinsregister, la Tribunalul Freiburg, cu nr. 442, în data de 21 iulie 1950, ca Verein Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek e. V.. La început de drum, aceasta cuprindea următoarele colecții: 178 de volume și broșuri diverse, 16 numere din publicații periodice străine, 12 manuscrise (lucrări de doctorat). Astăzi biblioteca cuprinde (n-ați uitat, nu?) peste 70000 de volume. 

Ceea ce vă doresc și vouă :)

resurse storytelling: creierul tînjește după poveste

O să recunosc: am citit The Da Vinci Code ! Aflat într-o expediție prin Europa, l-am recuperat dintr-un hostel și l-am început, de curiozitate. 
O să continui să recunosc: am terminat romanul lui Dan Brown în mai puțin de 48 de ore - și asta numai din cauză că expediția cu pricina era o întîlnire într-un proiect pe care îl coordonam, eram complet blocat în timpul zilei, iar seara, odată ajuns la hotel, aveam de rezolvat chestii online; deci, doar din acest motiv nu l-am putut citi mult mai repede, într-un 'șnur' de cîteva ore :> 
Și: da, l-am citit scrîșnind și bombănind sistematic diverse formule de tehnică narativă de un kitsch total - dar l-am citit pînă la sfîrșit, și l-am citit repede. Și, exact din aceeași cauză, l-am și păstrat - ca să-l recitesc, la un moment dat, și să mă lămuresc: de ce, mă, de ceee...? 

De unde și pînă unde, deci, oda asta închinată Codului lui Da Vinci ? :) Acum niște luni, am dat peste o carte care mi-a explicat, coerent, de ce. Cică

MYTH: Beautiful Writing Trumps All
REALITY: Storytelling Trumps Beautiful Writing, Every Time

Nu e ca și cum nu i-aș fi bănuit întotdeauna pe calofili de tot felul de păcate. Dar Lisa Cron, în Wired for Story: The Writer's Guide to Using Brain Science to Hook Readers from the Very First Sentence, explică, pe îndelete, primatul povestitorului față de jonglerul cu metafore folosindu-se de argumente din neurosciences. Deci, fără citate din McKee și Vogler - ci din Antonio Damasio și Steven Pinker, ba chiar, într-un loc, din V.S. Ramachandran :) Cu alte cuvinte, argumente științifice referitoare la focalizarea reflexă a creierului pe poveste, pe narațiune - în detrimentul scriiturii 'frumoase'.  

Iată, mai jos, schema Lisei Cron - în care aceasta împerechează cîte un aspect al modului în care funcționează creierul cu unul al modului în care funcționează o poveste [în contact cu un creier]. Enjoy :)

cognitive secret	story secret
We think in story, which allows us to envision the future.	From the very first sentence, the reader must want to know what happens next.
When the brain focuses its full attention on something, it filters out all unnecessary information.	To hold the brain's attention, everything in a story must be there on a need-to-know basis.
Emotion determines the meaning of everything -- if we're not feeling, we're not conscious.	All story is emotion based -- if we're not feeling, we're not reading.
Everything we do is goal directed, and our biggest goal is figuring out everyone else's agenda, the better to achieve our own.	A protagonist without a clear goal has nothing to figure out and nowhere to go.
We see the world not as it is, but as we believe it to be.	You must know precisely when, and why, your protagonist's worldview was knocked out of alignment.
We don't think in the abstract, we think in specific images.	Anything conceptual, abstract, or general must be made tangible in the protagonist's specific struggle.
The brain is wired to stubbornly resist change, even good change.	Story is about change, which results only from unavoidable conflict.
From birth, our brain's primary goal is to make causal connections -- if this, then that.	A story follows a cause-and-effect trajectory from start to finish.
The brain uses stories to simulate how we might navigate difficult situations in the future.	A story's job is to put the protagonist through tests that, even in her wildest dreams, she doesn't think she can pass.
Since the brain abhors randomness, it's always converting raw data into meaningful patterns, the better to anticipate what might happen next.	Readers are always on the lookout for patterns; to your reader everything is either a setup, a payoff, or the road in between.
The brain summons past memories to evaluate what's happening in the moment in order to make sense of it.	Foreshadowing, flashbacks, and subplots must instantly give readers insight into what's happening in the main storyline, even if the meaning shifts as the story unfolds.
It takes long-term, conscious effort to hone a skill before the brain assigns it to the cognitive unconscious.	There's no writing, there's only rewriting.

O să revin, în săptămînile și lunile următoare, luînd pe rînd fiecare pereche de 'secrete'. Dar să fim bine înțeleși: modul în care funcționează creierul uman generează învățăminte legate, mai degrabă, de structura narativă, nu de scriitură ca atare. Însă scriitura joacă un rol capital - vă amintiți de teoria lui Isaac Asimov, cea cu mozaicul și geamul ?

There is writing which resembles the mosaic of glass you see in stained-glass windows. Such windows are beautiful in themselves and let in the light in colored fragments, but you can't expect to see through them. In the same way, there is poetic writing that is beautiful in itself and can easily affect the emotions, but such writing can be dense and can make for hard reading if you are trying to figure out what's happening.
Plate glass, on the other hand, has no beauty of its own. Ideally, you ought not to be able to see it at all, but through it you can see all that is happening outside. That is the equivalent of writing that is plain and unadorned. Ideally, in reading such writing, you are not even aware that you are reading. Ideas and events seem merely to flow from the mind of the writer into that of the reader without any barrier between.

Și continuă: I hope this is what is happening when you read this book. 
Acum ați înțeles...? :)

empire tuesday

Post by Lucian Branea.

o societate civilă de un milion

„Societatea civilă” însăși n-a ieșit, încă, din tranziție – cu un impact direct și vizibil asupra tranziției statului în ansamblu. Privită de la o distanță asiguratoare și, firește, cu o serie de excepții punctuale lăudabile, agregării „societății civile” românești i-au lipsit, atât din start cât și, ulterior, pe traseu, două elemente fundamentale. La nivel macro, un solid spirit comunitar – și cred că nu e nevoie să vin cu explicații detaliate: un desant în orice sat sau cartier din țara asta (nu neapărat în perioade electorale sau la vreme de inundații catastrofale) probează în timp record faptul că spiritul comunitar este, până în ziua de astăzi un concept… dacă nu străin, atunci pur și simplu ciudat. La nivel micro, un element pe care îl intuiam instinctiv, dar pe care mi l-a formulat explicit un regizor galez, conversând explicit despre România, cu vreo 3-4 ani în urmă: o carență generalizată de empatie. Aici discuția ar fi ceva mai lungă – dar pentru a servi o doză de non-empatie e suficient să te urci la volan și să parcurgi niște kilometri în orice trafic urban. 

Restul - aici: Lucian Branea: 1 milion de “copii Erasmus” o să pună la cale o nemaipomenită societate civilă europeană într-o zi

understand sunday

Post by Lucian Branea.

lost saturday

Post by Lucian Branea.

Erasmus+ Call for proposals 2015 (budget and deadlines) & new Programme Guide

The Erasmus+ Call for proposals 2015 is online as of 2 Oct 2014.

The total budget is estimated at EUR 1736,4 million:
Education and Training: EUR 1 536,5 million
Youth: EUR 171,7 million
Jean Monnet: EUR 11,4 million
Sport: EUR 16,8 million

2015 deadlines are as follows:

Key Action 1
Mobility of individuals in the field of youth - 4 February 2015
Mobility of individuals in the field of education and training - 4 March 2015
Mobility of individuals in the field of youth - 30 April 2015
Mobility of individuals in the field of youth - 1 October 2015
Erasmus Mundus Joint Master Degrees - 4 March 2015
Large scale European Voluntary Service events - 3 April 2015

Key Action 2
Strategic partnerships in the field of youth - 4 February 2015
Strategic partnerships in the field of education, training and youth - 31 March 2015
Strategic partnerships in the field of youth - 1 October 2015
Knowledge Alliances, Sector Skills Alliances - 26 February 2015
Capacity building in the field of higher education - 10 February 2015
Capacity building in the field of youth - 3 April 2015, 2 September 2015

Key Action 3
Meeting between young people and decision-makers in the field of youth - 4 February 2015, 30 April 2015, 1 October 2015

Jean Monnet actions
Chairs, Modules, Centres of Excellence, Support to Institutions and Associations, Networks, 
Projects - 26 February 2015

Sport actions

Collaborative partnerships in the sport field related to the European Week of Sport 2015 
only - 22 January 2015
Collaborative partnerships in the sport field not related to the European Week of Sport 2015 - 14 May 2015
Not-for-profit European sport events related to the European Week of Sport 2015 only - 22 January 2015
Not-for-profit European sport events not related to the European Week of Sport 2015 - 14 May 2015

As in 2014, all deadlines for submission of applications end at 12.00 (noon), Brussels time.


*** update: the new Programme Guide ! (already revised twice on 23 Oct and 14 Nov 2014)

misplaced thursday

Post by Lucian Branea.

arctic wednesday

Post by Lucian Branea.

basement tuesday

Post by Lucian Branea.

și skyrun - dar deabia sîmbătă 25 octombrie

Deși azi e basement tuesday pe-aici, din cauză de deadline mîine, după sky sunday și sky monday îndrăznesc să vă propun, fără să clipesc, un SkyRun pe 25 octombrie :) 

Acuma, cred că nu e cazul să argumentez cum că urcatul și coborîtul pe scări e foarte important pentru domnii și doamnele care n-au mai atins o minge sau o bicicletă de eoni. Dar una e să faci chestia asta atunci cînd stai la etajul doi sau, hai, patru, și alta e atunci cînd ți se oferă oportunitatea de a aborda, măcar o dată, Sky Tower – cea mai înaltă clădire din România. Căci, pe 25 octombrie, Raiffeisen Property International, smartatletic si Fundatia HOSPICE Casa Sperantei, alături de prietenii și sustinătorii mișcării, dau startul unei a doua ediții de SkyRun. În care:

• veți fi spectatorii și susținătorii unei premiere naționale: alergătorul și bloggerul Gabi Solomon va fi protagonistul unui maraton de 24 de ore de alergare pe scări;
• participați la o cursă contratimp, de alergare pe scări, în (poate mă repet!) cea mai înaltă clădire din Romania (Sky Tower): 34 de etaje, diferență de nivel de 119 metri, 680 de trepte (da, știu că la Cetatea Poenari sînt mai multe!);
• sînteți implicați într-o cursă în care fiecare dintre voi, cei care veți participa, veți contribui la dotarea și funcționarea spitalului HOSPICE (taxele de participare reprezintă integral donații), unitatea cu paturi din Parcul Plumbuita care găzduiește adulți cu cancer în stadii avansate și copii cu diagnostic limitativ de viață, care au nevoie de servicii medicale specializate de îngrijire paliativă;
• și, nu în ultimul rînd, beneficiați de o oportunitate de a admira (și fotografia?) Bucureștiul din cel mai înalt punct construit actual - mă rog, asta doar pentru ne-zburători...

Cum sună...? Hai că se poate - chiar dacă e clar că, dacă aveți gînduri de fotografiere, n-o să și cîștigați cursa. Numai să știți că toți cei 600 de 'olimpici' de anul trecut au ajuns în vîrf...

original sky monday though

Post by Lucian Branea.

sky sunday

Post by Lucian Branea.