Aurora, running.
Friday, January 19, 2018
Thursday, January 18, 2018
Wednesday, January 17, 2018
Tuesday, January 16, 2018
lock: blue tuesday
R.I.P. Dolores O'Riordan (1971-2018), thank you for the amazing songs and for your stunning voice.
labels:
dolores o'riordan
,
marți
,
the cranberries
Monday, January 15, 2018
Sunday, January 14, 2018
Saturday, January 13, 2018
Friday, January 12, 2018
blot: friday
Cristian mi-a atras atenția, pe Facebook, că, aparent, toți cei care am călcat prin Boemia părem a ne fi virusat cu ska :) Chiar dacă, foarte probabil, 'toți' = eu plus încă o persoană, mă aventurez să presupun că prima explicație ține de noutate, de nota exotică :) Ska n-a prea făcut purici prin Europa, cu excepția UK, Germania și, iată, Cehia - dar chiar dacă ar fi făcut, valul (al treilea, conform experților de pe Wikipedia) era pe sfîrșite în anii '90, cînd am început, și noi, să mișunăm prin vecini. Pentru a doua explicație, trebuia să treci prin experiența unui un concert, nu era suficient să asculți - și, odată ajuns acolo, erai cucerit, pentru că nu există concert ska la care să nu danseze toată lumea. Firește, 'dans' era un cuvînt foarte meschin ]n acel context...
labels:
praga
,
trip advisor
,
vineri
,
zuby nehty
Thursday, January 11, 2018
Wednesday, January 10, 2018
Tuesday, January 9, 2018
Monday, January 8, 2018
blot: monday
Nu mi-a plăcut Evita și nu l-am văzut niciodată de la cap la coadă. Dar Szent István tér (din Budapesta) pavoazată cît să aducă a un colț de Buenos Aires era bestială: fațade de magazine, o terasă, parcă și o gură de metrou - să tot treci pe-acolo, zi de zi. Chiar cînd nu se filmează, chiar cînd nu e Madonna prin preajmă.
Sunday, January 7, 2018
blow: sunday, 1996
Pe 4 ianuarie 1996 dimineața, după doar o noapte de călătorit dinspre București, nu doar că am călcat pe solul Ungariei, dar am așezat pe el și niște bagaje, în fața (nu doar în perimetrul) gării Keleti. Pentru că mă descurcam cu hărțile și planurile, odată ce descoperisem că Kerepesi út se termină chiar lîngă gară, mă decisesem să merg pe jos pînă la numărul 87, cît de rău poate fi ? O oră, trei stații de metro și trei stații de autobuz mai tîrziu, ajungeam înțepenit de frig... nu de frig, de fapt, ci de vînt, la căminul CEU din Budapesta. Era vîntul acela pe care ni-l imaginăm atunci cînd un ne-iubitor de unguri rostește, tăios, sintagma 'pusta maghiară'. Relația mea politicoasă, dar rece, cu Budapesta, a fost marcată pentru totdeauna de dimineața aceea de ianuarie 1996.
labels:
cehia
,
duminică
,
germania
,
polonia
,
slovacia
,
trip advisor
,
ungaria
,
zuby nehty
Saturday, January 6, 2018
blow: saturday, 1995
Se termina vara lui 1995, se apropia vertiginos momentul plecării la Praga, la Central European University - și începusem să-mi dau seama ce prostie era posibil să fi făcut: aveam foarte multe de lăsat în urmă (sau on hold) într-un moment discutabil. Dar cînd e momentul potrivit pentru ceva, orice...? Așa că, inclusiv voit, eram în întîrziere cu prima versiune a viitoarei Cărți Albastre a Democrației (o producție Pro Democrația) și am anunțat la CEU că întîrzii vreo săptămînă. Chiar și așa, în ziua dinaintea plecării, m-am trezit (ca de obicei) pe la 9, am lucrat toată ziua și toată noaptea la paginare și selecție de fotografii, și ne-am oprit, de nevoie (nu terminasem), deabia pe la 4 dimineața, pentru că la 6 mă urcam în tren. A urmat un drum de 24 de ore în care n-am reușit să ațipesc măcar o secundă, astfel încît, atunci cînd am coborît pe peronul Hlavní Nádraží, eram nedormit de 45 de ore. Dar nu păream obosit deloc atunci cînd am tras adînc în piept mirosul de cale ferată, familiar din copilărie, și am zîmbit: eram acasă !
labels:
cehia
,
sîmbătă
,
sto zvířat
,
trip advisor
Friday, January 5, 2018
blow: friday, 1994
Răzbunare ! Cînd, într-un an, macedonenii te întorc de la graniță de teamă că, Doamne ferește, ai putea cere azil în frumoasa lor țară, ce poți să faci ?
Vă zic eu: să te întorci, în anul următor, ca 'invitat' - de pildă, ca observator la alegerile lor parlamentare, ca membru al echipei americanilor de la NDI. Bine, și cu minimum 400 de dolari în buzunar - dar, cumva, asta n-a mai contat. În 1994, Grecia, căreia nu-i plăcea absolut deloc numele celei mai recente țări despărțite de Iugoslavia, închisese complet granița dintre ele. În consecință, tot traficul comercial rutier dinspre Salonic, dar și dinspre Turcia, se bulucise pe îngusta șosea care făcea legătura dintre Sofia și Skopje. Am stat șapte ore în graniță, am trecut prin controlul efectiv de frontieră foarte rapid, și am intrat în Skopje la două dimineața...
Vă zic eu: să te întorci, în anul următor, ca 'invitat' - de pildă, ca observator la alegerile lor parlamentare, ca membru al echipei americanilor de la NDI. Bine, și cu minimum 400 de dolari în buzunar - dar, cumva, asta n-a mai contat. În 1994, Grecia, căreia nu-i plăcea absolut deloc numele celei mai recente țări despărțite de Iugoslavia, închisese complet granița dintre ele. În consecință, tot traficul comercial rutier dinspre Salonic, dar și dinspre Turcia, se bulucise pe îngusta șosea care făcea legătura dintre Sofia și Skopje. Am stat șapte ore în graniță, am trecut prin controlul efectiv de frontieră foarte rapid, și am intrat în Skopje la două dimineața...
labels:
des'ree
,
macedonia
,
trip advisor
,
vineri
Thursday, January 4, 2018
blow: thursday, 1993
Înainte de a pleca spre ceea ce era, încă (în august 1993), Iugoslavia, eu și tovarășa mea de drum ne-am documentat cum am putut. Cu două zile înainte de a pleca, îmi trecuse prin fața ochilor știrea că foarte recenta scumpire a pîinii de patru ori scosese, la Belgrad, lumea în stradă. Drept care, primele merinde pe care le-am adăpotit în rucsacul meu de 60 de litri au fost vreo patru pîini. Am adăugat rații de lapte praf, cacao și zahăr (din care ar fi trebuit să iasă o pastă cu care puteam supraviețui și pe Marte), plus niște biscuiți. Ne-am luat și țigări, probabil ca să putem plăti băștinașii cu țigări la bucată. Am omis, însă, firește, faptul că Iugoslavia era, încă, o țară comunistă. Pîinea, așa scumpită de patru ori, încă era la jumătate față de prețul din România.
labels:
iugoslavia
,
joi
,
muntenegru
,
riblja čorba
,
serbia
,
trip advisor
Wednesday, January 3, 2018
blow: wednesday, 1992
La începutul lui 1992 am ajuns în Moldova. Nu mai știu de ce Moldova, n-aveam ceva anume de făcut acolo, dar cred că a fost o decizie de business :) Din păcate, nici nu s-a pus problema: la sfîrșit de martie, am găsit un Chișinău gri-cenușiu, un fel de Botoșani (nu prea mai am amici în Botoșani, deci cred că scap cu asta!) cu bulevarde ceva mai largi și, poate, mai multe semafoare - dar complet inutile. Și în care, bineînțeles, pe străzi sau în magazine auzeai doar limba rusă - deși mi se răspundea, de regulă, în română, dacă țineam neapărat.
labels:
lenny kravitz
,
miercuri
,
moldova
,
trip advisor
Tuesday, January 2, 2018
blow: tuesday, 1991
În 1991, în august, am ajuns în Polonia - cît să mă văd, de Sfînta Maria, cu Ioan Paul al II-lea, cu Madona Neagră de la mînăstirea Jasna Góra din Częstochowa și cu alte peste două milioane de persoane care au încercat să facă același lucru, în același loc și în același timp. Tough luck...
labels:
aerosmith
,
marți
,
polonia
,
trip advisor
Monday, January 1, 2018
blow: monday, 1990
Viena, martie 1990 - prima mea ieșire în 'Occident'. Locuiam în apartamentul unui domn care se ocupa, cumva, de toate muzeele din Austria și, cînd priveam pe fereastra camerei, tot cîmpul meu vizual era ocupat de cea mai colorată clădire pe care o văzusem în viața mea - o școală.
labels:
austria
,
luni
,
the bangles
,
trip advisor
Sunday, December 31, 2017
Subscribe to:
Posts
(
Atom
)