Post by Lucian Branea.
Friday, November 1, 2013
Thursday, October 31, 2013
kl out
Iulian Comănescu și-a publicat materialul despre Klout, documentat inclusiv în urma unei elaborate operațiuni de crowdsourcing (preponderent pe Facebook), din care a rezultat și un Top 100-și-un-pic ('locurile' 93-102 au același scor).
Știți cum e cu Klout, nu ? Klout e un instrument care măsoară interacțiunea pe rețele sociale (likes și shares, retweets, comentarii) - deci bloggerii au acces limitat pe-aici. Dar se vorbește că angajatorii în căutare de experți (sau, mă rog, meseriași) din social media se uită la scorul Klout al candidaților. Mai jos: Top 10 în acest moment.
O listă mai extinsă cu români cu oarece pedigree pe Klout - aici.
* Am oftat cînd am citit :) La momentul în care Iulian se apucase de muncă la materialul ăsta, aveam și eu un scor Klout de 62 (da, mai mult decît Victor Ponta, Traian Băsescu sau Crin Antonescu!) și eram și eu în Top 100. Între timp, deși tocmai am trecut printr-un energic exercițiu de promovare al iversity.org, am plonjat la 59 și am ieșit din schemă... Sic transit, parol :>
Știți cum e cu Klout, nu ? Klout e un instrument care măsoară interacțiunea pe rețele sociale (likes și shares, retweets, comentarii) - deci bloggerii au acces limitat pe-aici. Dar se vorbește că angajatorii în căutare de experți (sau, mă rog, meseriași) din social media se uită la scorul Klout al candidaților. Mai jos: Top 10 în acest moment.
O listă mai extinsă cu români cu oarece pedigree pe Klout - aici.
* Am oftat cînd am citit :) La momentul în care Iulian se apucase de muncă la materialul ăsta, aveam și eu un scor Klout de 62 (da, mai mult decît Victor Ponta, Traian Băsescu sau Crin Antonescu!) și eram și eu în Top 100. Între timp, deși tocmai am trecut printr-un energic exercițiu de promovare al iversity.org, am plonjat la 59 și am ieșit din schemă... Sic transit, parol :>
labels:
iulian comănescu
,
klout
Wednesday, October 30, 2013
Tuesday, October 29, 2013
Monday, October 28, 2013
pox in the (interactive) city
Ați mai văzut sigur CD/DVD cu jocuri vîndut 'la pachet' cu reviste de IT - dar nu știu dacă ați mai văzut jurnal academic care să se ocupe cu așa ceva.
, inițiat sub oblăduirea Rochester Institute of Technology, se află la volumul 1, numărul 1 - și face (și) asta !
Pox in the City este un social history game în care ești binevenit dacă te interesează cum e să fii medic în Edinburgh, la începutul secolului 19 - și nu numai. Enjoy ! Engage :)
, inițiat sub oblăduirea Rochester Institute of Technology, se află la volumul 1, numărul 1 - și face (și) asta !Pox in the City este un social history game în care ești binevenit dacă te interesează cum e să fii medic în Edinburgh, la începutul secolului 19 - și nu numai. Enjoy ! Engage :)
Sunday, October 27, 2013
erasmus+ info și erasmus+ partner search group
Acesta este un text scurt, doar cît să vă dea de știre că un grup mic, dar vioi, de vrăjitori și vrăjitoare cu experiență în programele Socrates și Învățare pe Tot Parcursul Vieții (care preced Erasmus+) au pus la cale o pagină de Facebook pe nume Erasmus+ info, unde o să vă țină la curent cu tot ce mișcă privind noul program al Comisiei Europene pentru educație, formare, tineret și sport pentru perioada 2014-2020.
Pagina cu pricina are asociat și un grup, tot pe Facebook, dedicat identificării de parteneri în proiecte Erasmus+ - pe care îl găsiți aici:
https://www.facebook.com/groups/erasmusplus.partners/.
Așa să știți :)
labels:
erasmus+
,
erasmus+ info
,
erasmus+ partner search
Saturday, October 26, 2013
erasmus+ training simulation application forms 'on air'
The Erasmus+ programme of the European Commission is still on hold due to the delay in adopting the EU budget, and it might still be until at least end of November.
Now, the new programme for education, training, youth and (from 2014 to 2020) sport will bring in a substantial amount of changes, first and foremost in application procedures. So, even if the first deadlines are already anticipated for March and April 2014 (instead of January and February, as grant applicants had been accustomed to during the Lifelong Learning Programme), it's rather late. This is why some Erasmus+ National Agencies have started to leak 'training simulation application forms'. These are NOT official (and will not be for some time) and their structure is incomplete - they were developed to include only a selection of sections that are most probable to stay in the future application forms, to be used strictly for training purposes. However, they should offer a pretty fair idea regarding what you can expect, say, less than three months from now.
Find below
* training simulation application form for Key Action 1 - Learning Mobility of Individuals
* training simulation application form for Key Action 2 - Co-operation for Innovation and Good Practices
Good luck with practicing on these until the official Call for proposals is out.
And check out regularly the Erasmus+ info Facebook page at https://www.facebook.com/Erasmus.Plus.info !
Friday, October 25, 2013
Thursday, October 24, 2013
Wednesday, October 23, 2013
Tuesday, October 22, 2013
Monday, October 21, 2013
Sunday, October 20, 2013
pe unde se află participanții la cursul future of storytelling de la iversity
Uite pe-aici:
Firește, acesta era doar un pretext ca să faci cunoștință cu ZeeMaps, în caz că nu v-ați întîlnit încă :)
*** Despre cursul Future of Storytelling de la iversity - aici:
http://brinzoaicecugem.blogspot.ro/2013/10/invata-sa-povestesti.html
labels:
future of storytelling
,
iversity
,
mooc
Saturday, October 19, 2013
Friday, October 18, 2013
Thursday, October 17, 2013
Wednesday, October 16, 2013
Roşia Montană - o supapă pentru naţionalismul etnic
Când se va scrie o biografie a civismului românesc cu nuanţe ecologico-culturale, “experimentul protestelor paşnice” va avea o relevanţă sporită în a ne redefini ca cetăţeni (în unele cazuri de a ne “boteza” cetăţeni).
Guest post: Alexandru D. Filimon / http://zeteticgroup.wordpress.com
În discursul public recent, vocabula “naţionalism” a fost utilizată pentru a descrie fenomenul protestelor recente. Aprioric, acest cuvânt are o valenţă peiorativă la nivel public, drept pentru care întrebuințarea acestuia colportă o paradigmă a mistificării sau demonificării, după caz, a semanticii cu care ne-am obişnuit. E o diferenţă între a nu putea avea o dialectică şi între a te fortifica comfortabil la adăpostul locurilor comune cu idei măreţe. O discuţie de fond merită orice caz în parte, fiind destul de simplu să trăim în universul etichetelor amplificate. Scrutând peisajul de proteste, mi-am reamintit de o idee pierdută pe undeva prin labirintul gândirii: “nationalism is the crystallization of new cultures, not the awakening of old ones” (E.Gellner, Nations and Nationalism). Am fost fericit să trăiesc o percepţie a transformării socialului în istorie, a metamorfozei individului în istorie colectivă. De multe ori, istoricismul popperian sau variate teorii conspiraţioniste pe care ni le însuşim fără argumente şi apoi le protejăm cu pretenţii de raţionalitate ne ajută să ne dăm demisia din viaţă. Alambicat este drumul ieşirii din starea vegetativă - unii s-au făcut ecologişti, alţii au rămas legume. A hiperboliza evenimentele sau a bagateliza neimplicarea celorlalţi nu este scopul acestei ultime metafore, care nu-şi propune mitizarea fenomenului, ci amplificarea lui.
Timpul a mai avut răbdare şi “Roşia Montană” a devenit o pată vânătă pe cerul etnic al României. O oază de civism, o floare rară într-un deşert etnic. De ce să ne grăbim să numim naţionalist, anarhist, ecologist fenomenul Roşia Montană? De ce ne grăbim să ideologizăm totul? Naţionalismul, în cazul românesc, se confundă deseori cu protocronismul, legionarismul sau alte mişcări extremiste. Raţiunea sau bunul simţ ar trebuie să reprezinte o călăuză pentru discursul public. Cel ce utilizează denumirea de “naţionalism” pentru a augmenta distanţarea faţă de fenomen a unei bune părţi a elitei şi pentru a introduce starea de lucruri de haos, intrinsecă acelor curente, populaţiei care nu este în stradă, face acest lucru din două posibile motive:
1) suficiență mentală
2) reprimare/cenzură intelectuală.
Nu
ştiu să comensurez care dintre motive ar cauza un prejudiciu mai mare...
Orice polemică despre naționalimul românesc stârneşte idiosincrazii sau, în cazul unora mai vocali, mârâieli şi
grimase. Fondul problemei deseori nici măcar nu este menţionat. O discuţie
referitoare la un naţionalism pozitiv sau negativ nu este constructivă şi nici
măcar relevantă, naţionalismul este aprioric exonerat de astfel de atribute şi
polarizări. Naţionalismul democrat-civic ar fi o discuţie demnă de luat în
calcul în analiza protestelor, dar să luăm în calcul că naţionalismul impune un contrast între
teza globalizării şi antiteza naţionalistă. Un astfel de clivaj
nu este regăsit într-o pondere considerabilă în rândul protestatarilor.
Protestatarii caută mai mult ieşirea din universul frommian şi un sens epic, a
unei liniarităţi ce lipseşte unei generaţii văduvită de ideal. Nu am uitat nici
un moment ce Gellner a subliniat ulterior: “Nationalism is essentially the general imposition of a high
culture on society, where previously low cultures had taken up the lives of the
majority of the population.
Discuţia despre naţionalism poate ar trebui, pentru moment, înlocuită cu cea despre tehnologie şi capacitatea tehnologiei de a modela sistemul politic şi
civic. Fără avansul tehnologic nu ar fi existat mulţimile inteligente (smart mobs) ce astăzi practică un alt tip de civism,
reprezentând o altă societate civilă. Dacă e să ne lăsăm pradă imaginaţiei, să ne imaginăm viitorul ca un
rezultat al osmozei dintre naţionalismul civic şi tehnologie.
Într-o zi putem spera că aceste mulţimi inteligente
vor modela democraţia şi vor contura chipul societăţii de a fi şi fără efuziuni
naţionaliste.
labels:
alexandru d. filimon
,
ernest gellner
,
guest post
,
naționalism
,
roșia montană
Tuesday, October 15, 2013
învață să povestești :)
Acum cîtva timp, prin august, m-am înscris la un curs care se cheamă Future of Storytelling la iversity, pe care l-am recomandat (și îl recomand) și altora - pentru că începe deabia pe 25 octombrie:
Ce e special de data asta este că iversity, prima platformă MOOC dezvoltată într-o țară nevorbitoare de engleză și a doua în Europa (după experimentul almost British-only de la Future Learn) iese online cu primele cursuri chiar astăzi - de fapt, chiar acum, chiar cînd dau drumul online la textul ăsta ! :)
Nu e prima mea experiență cu un MOOC (massive open online course) - în primăvară/vară fusesem învățăcel la Coursera. N-am reușit să fiu un student model, nu mi-am dat toate testele și examenele și, deci, n-am absolvit nimic (inclusiv deoarece cursurile respective se numeau Gamification și, respectiv, Synapses, Neurons and Brains - deci, în care o luam cam de la 0 și aveam de recuperat o bibliografie gigantică, într-o perioadă aglomerată), dar m-am scufundat binișor în proces și, bineînțeles, mi-am descărcat și păstrat toată documentația posibilă. Și vă spun că este o experiență fabuloasă.
Principiul e foarte simplu: în fiecare săptămînă, timp de un număr de săptămîni (firește, în funcție de curs), urmărești o serie de prelegeri filmate (filmulețe scurte, de maximum 10-15, poate 20 de minute) dublate de prezentări în format pdf și/sau ppt și citești niște bibliografie; tot în fiecare săptămînă, ai de dat cîte un test (de regulă, un quiz) pentru care ai la dispoziție mai multe zile ȘI pe care îl poți repeta, în caz că nu ești mulțumit de rezultat; pe toată perioada cursului e posibil să trebuiască să interacționezi online cu profesorii și alți cursanți pe un forum; și, la finalul cursului, ai de elaborat o temă mai amplă - pe care, tot așa, o poți preda după o perioadă de timp rezonabilă, nici prea scurtă, nici prea lungă. Primești, desigur, un certificat de absolvire.
Firește, dacă n-am fost suficient de clar, încercați cu asta:
Vorbind de platforme MOOC, am menționat Coursera, cel mai agresiv înfipt pe piață, în acest moment - [astăzi are] 460 de cursuri în 12 limbi. Într-o paradigmă mai 'de elită': edX - cu [astăzi: 77 de] cursuri de Harvard, MIT, Berkeley și cîte și mai cîte. Și Udacity. Mai sînt și altele, firește, dar mai mici - și despre care o să vorbim mai încolo...
Primul MOOC apărut în Europa se numește Future Learn și a fost construit ca un exercițiu de cooperare între o serie de universități britanice, cărora li s-au alăturat British Council, British Library, The British Museum ȘI o universitate australiană și una neo-zeelandeză.
Dincolo de miza 'primei universități cu adevărat europene' (citiți Does Europe need its own MOOC ? pe site-ul The Guardian pentru o discuție pe tema asta), abordarea iversity, ca new kid on the block, a fost să se ocupe de la bun început de chestiunea creditării cursurilor online: unele din cursurile lor vor beneficia de credite ECTS. Asta mi s-a părut o chestie tare bună, ca avantaj competitiv: să ai, de la bun început, în vedere faptul că, în Europa, oamenii ăștia funcționează într-un sistem educațional ceva mai rigid și mai dependent de hîrtii ca în State :)
Baftă, deci, la cursurile gratuite online de la iversity - și folosiți, vă rog, acest link (https://iversity.org/c/6?r=a631f) pentru explorare și înscriere.
Căci trebuie să știți: am insistat mai energic decît de obicei cu promovarea online a cursului Future of Storytelling nu numai pentru că (în sfîrșit) e un curs pe o temă pe care o pot recomanda relaxat absolut tuturor cunoscuților mei online și offline (pentru că sînt 'în branșa' asta prin tot felul de chestii pe care le fac, online și offline, de multă vreme), dar și pentru că iversity a pus la bătaie, pentru cei mai iscusiți recrutatori de cursanți, niscaiva recompense. Înscriindu-vă la oricare din cele 24 de cursuri iversity (sau, preferabil, mai multe) folosind link-ul pe care îl furnizez, mă ajutați să devin ambasador iversity. Nu cred, sincer, că se va întîmpla acest lucru, căci competiția e mai mult decît acerbă.
Dar, în acest context, chestia asta cu ambasadorul iversity e o miză secundară: pur și simplu mi se pare foarte important să avem (în România, cel puțin) cît mai multă lume care vorbește despre conceptul MOOC - cu atît mai mult cu cît universitățile românești au ratingul penibil pe care îl au la nivel mondial.
Dar, în acest context, chestia asta cu ambasadorul iversity e o miză secundară: pur și simplu mi se pare foarte important să avem (în România, cel puțin) cît mai multă lume care vorbește despre conceptul MOOC - cu atît mai mult cu cît universitățile românești au ratingul penibil pe care îl au la nivel mondial.
labels:
coursera
,
educație
,
edx
,
future learn
,
iversity
,
mooc
,
online
,
storytelling
,
udacity
,
universitate
,
universități
Subscribe to:
Posts
(
Atom
)


