100 de zile

De 100 de zile scriu (mă rog, public) în fiecare zi, și anume pe acest blog - ceva ce nu am făcut niciodată în toți anii în care am fost jurnalist, nici măcar atunci cînd am lucrat în radio (și scriam și 4-5 texte pe zi, însă doar 4-5 zile pe săptămînă). În toată această perioadă, am fost și formator într-un atelier și cîteva cursuri (teatru labirint, evaluare, design de proiect), am făcut cîteva prezentări, am fost implicat în cîteva spectacole (teatru labirint și 'lecturi senzoriale' - inclusiv cel mai bine plătit spectacol unic din recenta mea carieră artistică :>), am mai 'scris' la niște sute de rapoarte de evaluare, dar și materiale și prezentări legate de cursurile de mai sus - și mi-a apărut doar un [alt] text (care mie mi s-a părut tare chinuit) în Dilema Veche.  

Ca 'blogger' începător, bilanțul nu e rău. Mi-au ieșit aproape toate țintele cantitative. În termeni 'competitivi':   
Locul 10 în ediția a treia a Campionatului național de blogging al Blogal Initiative (m-am înscris deabia în ziua 27 a competiției) - 793 de participanți.
Locul 2 în ediția a doua a Campionatului de blogging București al Blogal Initiative (m-am înscris deabia în ziua 27 a competiției) - 21 de participanți.
Locul 1 în ediția a doua a Campionatului de blogging Bacău al Blogal Initiative (m-am înscris deabia în ziua 38 a competiției) - 13 participanți.
N-am participat în cine-știe-ce campanii online, că nici nu se punea problema să fac exerciții de scris despre cosmetice sau lenjerie, zău ! În consecință, am ieșit printre cîștigători într-o singură campanie (27 de concurenți) - dar în care am smuls crema 'votului juriului'. Adică simpatia lui Chinezu (că a fost campania lui) și o trusă Colour: o husă de laptop kukuxumusu (zău, așa o cheamă!), pe care o s-o dau mai departe, probabil tot ca premiu, și un caiețel foarte drăguț Miquelrius, pe care o să-l păstrez și-o să-l folosesc.

RECTIFICARE (later edit, cum ar veni: 2 decembrie, cca. ora 17.30). Mesagerul Tiberiu Cazacioc mi-a dat primul de știre cum că am prins premiul III la concursul Blogger european (38 de concurenți) organizat de organizat de către Reprezentanța Comisiei Europene și de Biroul de Informare al Parlamentului European în România. Recepție și iPad 4 pe 12 decembrie, iuhu :)

RECTIFICARE 2 (even later edit: 2 decembrie, ora 18.35). M-am mai clasat, în campania Indesit, pe unul din locurile 2-50 (da, au fost 50 de concurenți) :) Nu știu, încă, în ce constă premiul, o să aflu în zilele săptămînile următoare.  

Blogul a depășit 47.000 de pageviews. Nimic despre unici, deocamdată, că nu e cazul. Și a ajuns pînă pe poziția 1848 în zelist, în noiembrie.

Din păcate, o țintă n-a ieșit: Brînzoaicele cu gem nu s-au urnit mai sus de Google PR2 și pace... Asta e neplăcut, în condițiile în care, în trecut, am dus site-uri făcute single-handedly (ba chiar single-fingerly, pentru că tot cu un deget scriu și acum) pînă la PR6, în doar niște luni. Bine că are profilul meu de Facebook PR4, ce să zic...

RECTIFICARE 3 (6 decembrie). S-a rezolvat și asta, oarecum: sînt la PR3 :)

De calitate n-o să zic nimic, tot deocamdată, pentru că:
* mi-e frică
* etapa 2013 a blogului trebuia să fie, oricum, una de 'anduranță', să văd cum funcționează chestia asta cu scrisul/publicatul zi de zi
* dacă am început cu 'mi-e frică' e ca și cum m-aș fi pronunțat deja, oricum.

Noroc de cele trei guest posts - unul de la Alexandra Scînteianu și două de la Alexandru Filimon, cărora le mulțumesc și pe această cale :)

Hai România !

turbo cu vîrf și indesit

Ești șofer și ai doar două mîini ? Atunci am o veste bună, capisci ?

Am tot traversat Italia, din Trieste pînă în Palermo, și am fost întotdeauna frustrat că, nu numai din cauza siestei, timpul pare să curgă mai lent pentru toți localnicii. Parcă orice, dar absolut orice italian ar putea să-ți zică "noi, pe-aici, am avut parte de ceva istorie, știm noi cum e cu timpul, unde te grăbești așa?" Dar, la un moment dat, m-am prins că, probabil tocmai din cauza asta, pe meleaguri italiene s-au inventat cîteva chestii care au definit conceptul de turbo - care să-ți permită ca, la nevoie, să poți țîșni din siesta sau, după caz, din istorie, și să faci lucrurile să se întîmple mult-mult mai repede. Unii ar numi asta 'aritmie' și s-ar gîndi (printre altele) la neplăcerile unui atac de cord. Dar capacitatea de a putea ieși brusc din bloc-starturi are și meritele ei.
N-o să te aburesc cu elicopterul lui Leonardo da Vinci, ok ? Dar o să aduc vorba, firește, despre Ferrari sau Lamborghini - ei, sună mai bine ? este că, la volanul unui Ferrari, te miști mai lesne nu numai prin istorie, ci și prin geografie ? :) Sau să luăm, de pildă, cafeaua espresso - repet, cea din Italia, două-trei lingurițe de lichid negru pe fundul ceștii, care îți urcă tensiunea pînă în creștetul Alpilor în... foarte repede, NU chestia pe care o extrag din esspresoare barmanii din România.

Ei, bine, unii au făcut-o din nou ! Dat fiind că dintr-o cercetare recentă a rezultat că hainele din bumbac și materiale sintetice iau cel mai frecvent calea mașinilor de spălat din Europa, Indesit a inventat o mașină de spălat (Innex) cu un program dedicat strict bumbacului și sinteticelor care ia startul în doar 2 (două!) secunde. Nu-i puțin lucru: la mașinile de spălat tradiționale, pornirea acesteia, selectarea programului și demararea programului propriu-zis se fac utilizînd butoane diferite...

De parcă asta nu era suficient, Innex vine și cu un ciclu de doar 9 minute pentru reîmprospătare (cică ăl mai rapid de pe piață). Și mai are cîteva opțiuni șmechere - dar nu vreau să te țin de vorbă pe-aici, pentru că poate vrei să dai o tură pe site-ul oamenilor sau pe pagina lor de Facebook, să vezi despre ce e vorba. 

O singură posibilă problemă, aparent: cu butonul ăsta care-dă-startul-în-două-secunde, poate ar fi bine să fii mai grijulie/u cu pisica - ușa mașinăriei e mai mare ("cea mai mare de pe piață", normal!) deci, nu e vorba, aici, doar de time management eficient, ci și de niscaiva space management inteligent :) Aa, nu ai pisică care se ascunde în cuva mașinii de spălat - sau deloc ? WTG :)