noi toți sîntem 'oamenii FAINI din LAbiRinT'

Încă din 2008, de la primul spectacol de teatru labirint asamblat de noi în România, am descoperit că (pentru mine!) momentul cel mai fabulos de pe parcursul întregului proces nu se plasează în timpul workshop-ului prin care construim spectacolul și nici chiar în timpul și pe traseul spectacolului propriu-zis, ci atunci cînd privesc chipurile spect-actorilor care ies din (nu 'de la'!) spectacol. 

Pentru cei care nu știu despre ce vorbesc, un spectacol de teatru labirint presupune un itinerariu pe care fiecare spect-actor îl parcurge de unul singur - un itinerariu pe parcursul căruia se întîmplă diverse chestii, inclusiv unele generate, provocate, de spect-actorul însuși (da, nu este o eroare de 'tipar', exact de asta îl numim așa: pentru că spect-actorul participă și contribuie la spectacol alături de cei care l-au construit inițial). Odată părăsit acest traseu al unui spectacol de teatru labirint, spect-actorul are la dispoziție un spațiu în care poate rămîne o vreme, cît să revină 'în lumea reală (?)' și, cît îl mai ține empatia, să ne lase un mesaj - un feed-back, cum ar veni :)

Iată un astfel de mesaj - de la Abby (din Arad, studentă în Cluj) la ieșirea din labirintul din Vama Veche (august 2013): 

  Pentru oamenii FAINI din LAbiRinT

Mulțumesc enorm pentru că am avut șansa să experimentez lucruri noi și faine, tot acest traseu 'dubios' ți-a dat, de fapt, mi-a dat formă simțurilor, mi-a antrenat imaginația, mi-a creeat o nouă stare de spirit, o stare dintr-o altă lume... Sper să reușiți să vă țineți bine pe picioare și să dați în continuare șansa oamenilor de a experimenta ceva atât de diferit încât nu vă vor uita niciodată !

~ SUNTEȚI CEI MAI TARI ! ~ 

În spectacolul cu pricina, eu m-am plasat, ca actor, fix la finalul labirintului - special ca să aflu (primul!), cum au supraviețuit spect-actorii acestei experiențe. De la Abby am aflat asta după mai bine de 20 de minute - cam atît a trebăluit la minunatul feed-back de mai sus (timp în care, prin punctul în care mă aflam eu, au mai venit și plecat alți 3-4 spect-actori). Și m-am bucurat tare. Și, acum, vă zic și vouă ! :)

COSMOTE România revoluționează telefonia mobilă prin introducerea unui nou portofoliu de abonamente, mai simplu, al cărui fundament este inovația prin simplitate și comunicare nelimitată. Mai multe detalii despre ofertă găsești pe free.cosmote.ro, iar despre concurs accesând free.cosmote.ro/bursa.

labyrintheme - povestind oameni, spații și artefacte cu teatru labirint

Prezentarea paginii de Facebook a Labyrintheme zice [cam] așa:

Teatru labirint în muzee. Și în alte instituții care administrează și expun patrimoniu. În galerii de artă. Și în multe alte spații, care mai de care... Pe foarte scurt: povestind oameni, spații și artefacte prin teatru participativ :)

E destul de limpede, nu ? La un moment dat, avînd în vedere că teatrul labirint povestește "oameni, spații și artefacte" cu instrumente din poșetuța teatrului participativ, ne-am gîndit că n-ar fi o idee rea dacă am dezvolta un proiect care să aibă în vedere, în mod explicit, spații în care sînt expuse elemente de patrimoniu (prin patrimoniu înțelegînd 'moștenire culturală', mai veche sau mai nouă). Labyrintheme, un Proiect Multilateral LLP/Grundtvig co-finanțat de către Comisia Europeană, a fost o provocare majoră din mai multe puncte de vedere - în primul rînd deoarece muzeele, în România, dar și într-o bună parte a [restului] Europei, nu sînt chiar instituțiile cele mai bucuroase să primească vizitatori care vor să se joace cu obiectele expuse și, mai ales, să aducă, într-un 'templu al cunoașterii', propria lor viziune referitoare la 'moștenirea culturală'.

Dar 'ne-a mers'... Ce-i drept, în România, Asociația Epsilon III pusese la cale primul spectacol de teatru labirint din lume (nu glumesc!) în incinta unui muzeu, respectiv Muzeul Țăranului Român, în noiembrie 2008. Așa că am reluat experiența: din nou în România (București, Focșani, Slatina, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu Severin, Orșova), în Bulgaria (Sofia), în Spania (Zaragoza), în Turcia (Akcay), în Marea Britanie (Manchester) și Suedia (Hollviken). Miza cursului de formare / atelierului specific acestui public țintă pe care l-am asamblat și al acestor spectacole (of, le numesc așa în lipsa unui termen mai generos, în română, care să baleieze întregul spectru semantic al englezescului performance) a fost să convingem personalul din muzee de importanța altoirii unei dimensiuni participative pe trunchiul instituțiilor respective - o dimensiune care, între multe altele, facilitează comunicarea între vizitatori și 'conținutul' muzeelor, dar și, firește, între ei înșiși. Mă rog, discuția asta e lungă tare...:)

Și o s-o reiau cît de curînd - însă, pentru moment, voiam să vă semnalez neapărat Manualul pentru formatori și Manualul pentru cursanți pe care le-am produs în proiect. Fabulos de utile tuturor celor care nu știu absolut nimic despre teatrul labirint și, deopotrivă, celor care încă nu s-au lămurit cum e cu teatrul labirint (deși au fost spect-actori sau au participat direct la construcția unui spectacol), dintr-o serie de motive - unul dintre ele fiind vizibil de îndată ce căutați pe Google teatru labirint sau labyrinth theatre.    

* Am încercat să mediez descărcarea manualelor cu aplicația pay with a tweet, dar nu mi-a prea mers, așa că link-urile la acestea sînt în textul de mai sus. Dar orice tweet, like sau share pe Facebook ori pe LinkedIn sînt binevenite - mulțumesc anticipat :)