Nu sînt ecologist. Ziceam că am copilărit într-un oraș 'de munte', Piatra Neamț, în care apartamentul meu e la 100 de metri de Bistrița, poate 200 de metri de ditamai codrul - și, de altfel, pădure adevărată la maximum un kilometru în mai orice direcție, cu o singură excepție. Într-un asemenea mediu, conceptul nici nu părea să aibă sens: cum adică să mi se predice să protejez natura, cînd eu am 'natură', în permanență, la doi pași ? Nu e ca și cum aș vedea urși doar la televizor și ciuperci numai la magazin; normal că-mi protejez mediul... Dar deabia în 1990 am descoperit că Piatra Neamț era singura localitate din țară cu doi (dar, de fapt, trei) poluatori în Top 10: fabrica de celuloză și hîrtie Reconstrucția și platforma Săvinești-Roznov care găzduia atît combinatul de fire și fibre sintetice Săvinești, cît și combinatul de îngrășăminte azotoase Roznov (ambele: cele mai mari capacități industriale, în branșa lor, din țară). Cum ar veni, eu credeam că locuiesc într-un templu închinat naturii - și cînd colo...
Platforma industrială Săvinești-Roznov nu era (și, ce-a rămas din ea, nu este nici azi) chiar în oraș - ci în, ca să zic așa, zona metropolitană :) Dar Reconstrucția era chiar în oraș: la 5 minute de apartamentul meu, la vreo 10 de centru ȘI chiar pe malul Bistriței. Tata a ieșit la pensie de la Reconstrucția și, dacă mă chinui puțin, pot și acum să înșirui niște elemente foarte antipatice din tabloul lui Mendeleev care se simțeau ca acasă pe malul ȘI în apa Bistriței, datorită fabricii cu pricina. Dar am un singur caz particular, simplu și spectaculos: mirosul de sulf (unul din acele elemente antipatice), care agresează miliarde de nasuri de pe planetă, pe mine nu numai că nu mă deranjează, ci mă face să zîmbesc, pentru că îmi aduce aminte de copilărie ! Cît am fost mic, probabil singurul lucru pe care nu l-am făcut cu bulgării de sulf care zăceau prin toată fabrica a fost să-i înghit - în rest, mi-am pus sulf și în cap. Nu știu cît m-a ajutat, în viață, faptul că am fost prietenul sulfului - dar nici cu acidul sulfuric nu m-am întîlnit vreodată, deci nici n-aș provoca soarta...
Revenind la personajul principal Piatra Neamț: a venit și anul 1990, iar Reconstrucția a fost prima fabrică executată dintre cele trei. Acum cîtva timp, au și ras-o de pe fața pămîntului, dar n-a îndrăznit încă nimeni să ridice ceva în loc: compușii ăia de sulf din pămînt ar fi în stare și acum, după zeci de ani, să sară la jugulara oricărei clădiri, fie ea și un chioșculeț, care ar îndrăzni să profaneze zona. Am pomenit de povestea asta pentru că, așa să știți: Piatra Neamț arăta minunat, pentru turiști, și acum 30 de ani - pînă în momentul în care vîntului îi trecea prin cap să sufle dinspre sud-est...
Morala ? Două: nimic nu este ceea ce pare a fi :) și faptul că e nevoie de muncă, pînă și într-o localitate sufocată de păduri din mai toate părțile, pentru ca verdeața aia să rămînă verde, să nu devină cumva, integral, galbenă sau, hmmm, albastră. Moment în care aș reveni la oaia noastră prietenoasă: comportamentul ecologic constant - și reciclarea, ca mostră de comportament ecologic pe care îl susțin cu drag. Ca și acum...
Şcoala pentru o Românie Verde este un program ecologic desfăşurat, din octombrie 2012 încoace, la nivel naţional - în peste 1100 de şcoli, grădiniţe şi licee/colegii din toată ţara. Încă din primii doi ani şcolari s-au colectat, prin acest program, peste 350 tone de hîrtie. În cadrul programului, instituțiile de învățămînt colectează hârtie, PET-uri şi doze de aluminiu. Şcolile primesc bani şi premii în bani, iar profesorii şi elevii primesc diplome de merit şi participare. Pentru fiecare două tone de hîrtie predată, şcolile primesc cate 200 de lei.
Instituţiile de învăţămînt pot fi susţinute în activitatea de reciclare de către firme, corporaţii, asociaţii și alte instituţii - care pot preda hîrtie, PET-uri şi doze de aluminiu în numele şcolilor din propria localitate. Tot ce trebuie să facă este să colecteze minim 500 kg de hîrtie, să trimita un e-mail la adresa eco@zibo.ro cu numele firmei, adresa, numărul de telefon şi cantitatea aproximativă de hîrtie, PET-uri sau doze de aluminiu colectate. În cîteva zile, reprezentanţii Asociaţiei Zibo Help organizează preluarea acestora prin firmele partenere, urmînd ca pe procesul verbal de predare-primire să se consemneze şcoala pentru care se predă hîrtia - care primește, apoi, banii aferenţi. Actuala campanie de promovare este susţinută de S.C. ECOPIM RECYCLING S.A..
Ceea ce îți doresc și ție, firmă sau asociație din Piatra Neamț sau de oriunde te-ai afla :) Dacă ai (sau o să ai, în viitorul foarte imediat) o școală pe care o iubești și dacă schema asta cu colectarea de hîrtie, PET-uri şi doze de aluminiu ți-e la îndemînă, încearcă și formula asta de a-ți exprima dragostea ! Știu, banii n-aduc fericirea - dar motivația da ! Întreabă orice psiholog :)
Nu sînt ecologist. Dar am niscaiva comportamente ecologice - ba chiar împărtășesc cu niște ecologiști *autentici* o reticență față de unele manifestări ale ecologiștilor... să le zicem 'de conjunctură'.
De pildă, nu cred că acțiunile sistematice, 'de masă', privind ceea ce numim 'ecologizare' își ating scopul. Da, voluntarii care participă se auto-motivează minunat, iar organizatorii și sponsorii se văd la tv și își creează sau consolidează o reputație bazată pe responsabilitate față de conceptul de dezvoltare durabilă (mă rog, eu prefer 'sustenabilă', din motive semantice). Dar astfel de operațiuni nu rezolvă mare lucru cu cei care 'dez-ecologizează'. În definitiv, dacă știi că vine cineva să culeagă gunoaiele după tine, parcă nu mai ești chiar încurajat să nu le arunci, nu ? Dacă ești un astfel de ecologist, ai face bine ca, la două-trei zile după ce are loc o acțiune de 'ecologizare', să planifici deja proxima acțiune similară.
Idem, în ceea ce privește plantările de copaci în zone în care au loc tăieri ilicite: nu cred că e o idee bună să vină alții, din altă parte (de asemenea, însoțiți de cîte un grup compact de jurnaliști tv), ca să dreagă pagubele generate de niște infractori - cred că problema trebuie rezolvată de infractorii înșiși. În consecință, aș zice că efortul 'ecologist' dă rezultate mai bune pe termen mediu și lung dacă se concentrează pe un mix de educație pentru dezvoltare sustenabilă, încurajare activă a comportamentelor ecologice și aplicare sistematică a variațiilor principiului 'poluatorul plătește'.
Nu mă îndoiesc că există undeva ecologiști care ar putea avea aceeași părere despre reciclare - cum că robii consumismului ar trebui responsabilizați cu forța. Din partea mea, însă, nici-un pericol: cum România nu e nici Islanda, dar nici Malta, în care e mai ușor cu resursele și e de stat cu ochii pe ecosistem mai ceva ca pe butelie, mi se pare firesc ca reciclarea selectivă să fie susținută și încurajată. Cum ar fi așa...
Şcoala pentru o Românie Verde este un program ecologic desfăşurat, din octombrie 2012 încoace, la nivel naţional - în peste 1100 de şcoli, grădiniţe şi licee/colegii din toată ţara. Încă din primii doi ani şcolari s-au colectat, prin acest program, peste 350 tone de hîrtie. În cadrul programului, instituțiile de învățămînt colectează hârtie, PET-uri şi doze de aluminiu. Şcolile primesc bani şi premii în bani, iar profesorii şi elevii primesc diplome de merit şi participare. Pentru fiecare două tone de hîrtie predată, şcolile primesc cate 200 de lei.
Instituţiile de învăţămînt pot fi susţinute în activitatea de reciclare de către firme, corporaţii, asociaţii și alte instituţii - care pot preda hîrtie, PET-uri şi doze de aluminiu în numele şcolilor din propria localitate. Tot ce trebuie să facă este să colecteze minim 500 kg de hîrtie, să trimita un e-mail la adresa eco@zibo.ro cu numele firmei, adresa, numărul de telefon şi cantitatea aproximativă de hîrtie, PET-uri sau doze de aluminiu colectate. În cîteva zile, reprezentanţii Asociaţiei Zibo Help organizează preluarea acestora prin firmele partenere, urmînd ca pe procesul verbal de predare-primire să se consemneze şcoala pentru care se predă hîrtia - care primește, apoi, banii aferenţi. Actuala campanie de promovare este susţinută de S.C. ECOPIM RECYCLING S.A..
Ceea ce îți doresc și ție, director de firmă sau președinte de asociație din Piatra Neamț (dar nu numai din Piatra Neamț - dar asta e miza în acest text) :) Dacă ai (sau o să ai, în viitorul foarte apropiat) o școală pe care o iubești și dacă schema asta cu colectarea de hîrtie, PET-uri şi doze de aluminiu ți-e la îndemînă, încearcă și formula asta de a-ți exprima dragostea !
Nu sînt ecologist. Sînt șofer (doar de șase ani și un pic) - și, vorba reclamei, îmi place să conduc (dar nu exagerez, mai ales în ultimul an). Sînt fumător - și nu găsesc chiar întotdeauna un coș de gunoi atunci cînd e de aruncat un chiștoc (dar mi-au explicat niște ecologiști destul de radicali, în Viena, în martie 1990, că asta nu e așa grav). Dar am o sumedenie de comportamente ecologice, pentru că am copilărit într-un oraș 'de munte', Piatra Neamț, în care apartamentul meu e la 100 de metri de Bistrița, poate 200 de metri de ditamai codrul - și, de altfel, pădure adevărată la maximum un kilometru în mai orice direcție (excepție: sud-est, pe culoarul Bistriței). Iar lecția fundamentală de comportament ecologic mi-am primit-o în cele două săptămîni de Islanda, în aprilie 2010 - după care, cu puțin efort, cred că puteam să-mi amintesc exact cîți copaci am întîlnit, că nu erau deloc greu de numărat.
În școala din Hólmavík în care am petrecut ceva vreme se colectau spre reciclare nouă (!) categorii diferite de deșeuri. Din păcate, nu mai știu care - și nici nu mi le mai pot imagina în România, unde deabia se diferențiază vreo patru. Dar asta cu reciclarea mi-a rămas ca mostră de comportament ecologic pe care îl susțin cu drag. Ca și acum...
Şcoala pentru o Românie Verde este un program ecologic desfăşurat, din octombrie 2012 încoace, la nivel naţional - în peste 1100 de şcoli, grădiniţe şi licee/colegii din toată ţara. Încă din primii doi ani şcolari s-au colectat, prin acest program, peste 350 tone de hîrtie. În cadrul programului, instituțiile de învățămînt colectează hârtie, PET-uri şi doze de aluminiu. Şcolile primesc bani şi premii în bani, iar profesorii şi elevii primesc diplome de merit şi participare. Pentru fiecare două tone de hîrtie predată, şcolile primesc cate 200 de lei.
Instituţiile de învăţămînt pot fi susţinute în activitatea de reciclare de către firme, corporaţii, asociaţii și alte instituţii - care pot preda hîrtie, PET-uri şi doze de aluminiu în numele şcolilor din propria localitate. Tot ce trebuie să facă este să colecteze minim 500 kg de hîrtie, să trimita un e-mail la adresa eco@zibo.ro cu numele firmei, adresa, numărul de telefon şi cantitatea aproximativă de hîrtie, PET-uri sau doze de aluminiu colectate. În cîteva zile, reprezentanţii Asociaţiei Zibo Help organizează preluarea acestora prin firmele partenere, urmînd ca pe procesul verbal de predare-primire să se consemneze şcoala pentru care se predă hîrtia - care primește, apoi, banii aferenţi. Actuala campanie de promovare este susţinută de S.C. ECOPIM RECYCLING S.A..
Ceea ce îți doresc și ție, director de firmă sau președinte de asociație din Piatra Neamț (și nu numai din Piatra Neamț - dar asta e miza în acest text) :) Dacă ai (sau o să ai, în viitorul foarte apropiat) o școală pe care o iubești și dacă schema asta cu colectarea de hîrtie, PET-uri şi doze de aluminiu ți-e la îndemînă, încearcă și formula asta de a-ți exprima dragostea !
