Peste fix o săptămînă, eu și Emma ne îmbarcăm în multifuncționala Piu (o Kia Picanto roșie, în caz că nu știați deja!) pentru a lua calea Sozopolului, în sudul Bulgariei, pentru ultimul workshop Labyrintheme as we know it. Am umplut toți pereții Facebook-ului de Labyrintheme - și, în cazul absolut improbabil în care n-ați aflat deja de acest proiect de pe-acolo, este vorba de o *stratagemă*, co-finanțată de către Comisia Europeană prin programul LLP/Grundtvig, de a explica unor educatori care lucrează în și cu muzee (dar și alte instituții care administrează și expun patrimoniu) care-i treaba cu teatrul labirint și cum să-l folosească pentru a face vizitatorii să relaționeze foarte direct și personal cu spațiul și conținutul instituției cu pricina.
Nu avem un puhoi de participanți, dintr-o varietate de motive despre care n-o să povestesc chiar acum: vor fi 'labirintiști' din doar 4 țări (una dintre ele, firesc, România). Încă vă mai puteți alătura, în chiar ultima clipă - însă cu bănuți de acasă: doar cei care au marșat la oportunitatea asta pînă la sfîrșitul lunii aprilie au avut șansa de a participa cu o bursă LLP/Grundtvig destul de generoasă... Dacă nu e prea din scurt, ar fi, însă, cel puțin interesant s-o faceți pentru că (nu neapărat în această ordine):
* o să fie fun, fun, fun :)
* o s-o cunoașteți pe Milena :)
* Sozopol e fabulos
* am făcut cum am făcut și ne-am oploșit în Sozopol fix în timpul Festivalului Apollonia
* soarta (și Grundtvig, bless his/its intuition) face s-o avem printre participanți pe Anna Farthing - președintă, pînă foarte de curînd, a IMTAL (International Museum Theatre Alliance) Europe
* nu în ultimul rînd, deoarece acest workshop din Sozopol va fi, cum ziceam mai sus, ultimul workshop Labyrintheme as we know it - din 2014, acesta va fi preluat de alte instituții, va avea o structură nouă, potențialii participanți vor fi recrutați și selectați cu totul altfel etc. etc.
Acestea fiind spuse, să ne vedem în Sozopol, zic...:)
Prezentarea paginii de Facebook a Labyrintheme zice [cam] așa:
Teatru labirint în muzee. Și în alte instituții care administrează și expun patrimoniu. În galerii de artă. Și în multe alte spații, care mai de care... Pe foarte scurt: povestind oameni, spații și artefacte prin teatru participativ :)
E destul de limpede, nu ? La un moment dat, avînd în vedere că teatrul labirint povestește "oameni, spații și artefacte" cu instrumente din poșetuța teatrului participativ, ne-am gîndit că n-ar fi o idee rea dacă am dezvolta un proiect care să aibă în vedere, în mod explicit, spații în care sînt expuse elemente de patrimoniu (prin patrimoniu înțelegînd 'moștenire culturală', mai veche sau mai nouă). Labyrintheme, un Proiect Multilateral LLP/Grundtvig co-finanțat de către Comisia Europeană, a fost o provocare majoră din mai multe puncte de vedere - în primul rînd deoarece muzeele, în România, dar și într-o bună parte a [restului] Europei, nu sînt chiar instituțiile cele mai bucuroase să primească vizitatori care vor să se joace cu obiectele expuse și, mai ales, să aducă, într-un 'templu al cunoașterii', propria lor viziune referitoare la 'moștenirea culturală'.
Dar 'ne-a mers'... Ce-i drept, în România, Asociația Epsilon III pusese la cale primul spectacol de teatru labirint din lume (nu glumesc!) în incinta unui muzeu, respectiv Muzeul Țăranului Român, în noiembrie 2008. Așa că am reluat experiența: din nou în România (București, Focșani, Slatina, Cluj-Napoca, Drobeta Turnu Severin, Orșova), în Bulgaria (Sofia), în Spania (Zaragoza), în Turcia (Akcay), în Marea Britanie (Manchester) și Suedia (Hollviken). Miza cursului de formare / atelierului specific acestui public țintă pe care l-am asamblat și al acestor spectacole (of, le numesc așa în lipsa unui termen mai generos, în română, care să baleieze întregul spectru semantic al englezescului performance) a fost să convingem personalul din muzee de importanța altoirii unei dimensiuni participative pe trunchiul instituțiilor respective - o dimensiune care, între multe altele, facilitează comunicarea între vizitatori și 'conținutul' muzeelor, dar și, firește, între ei înșiși. Mă rog, discuția asta e lungă tare...:)
Și o s-o reiau cît de curînd - însă, pentru moment, voiam să vă semnalez neapărat Manualul pentru formatori și Manualul pentru cursanți pe care le-am produs în proiect. Fabulos de utile tuturor celor care nu știu absolut nimic despre teatrul labirint și, deopotrivă, celor care încă nu s-au lămurit cum e cu teatrul labirint (deși au fost spect-actori sau au participat direct la construcția unui spectacol), dintr-o serie de motive - unul dintre ele fiind vizibil de îndată ce căutați pe Google teatru labirint sau labyrinth theatre.
* Am încercat să mediez descărcarea manualelor cu aplicația pay with a tweet, dar nu mi-a prea mers, așa că link-urile la acestea sînt în textul de mai sus. Dar orice tweet, like sau share pe Facebook ori pe LinkedIn sînt binevenite - mulțumesc anticipat :)
