Dar această lămurire n-ar consola pe nimeni, n-ar servi la nimic: pur și simplu, pe-aici [prin Piatra Neamț] mai nimic nu este ceea ce pare a fi !
Sensurile giratorii nu sînt sensuri giratorii. Mall-ul nu e mall. Centrul de voluntariat nu e centru de voluntariat. Teatrul-forum nu e teatru-forum. Festivalurile internaționale... Și aș putea continua - la oarece nesfîrșit...
La urma-urmei, ar putea fi chiar o idee bună ca, din acest atribut ('aici nimic nu este ceea ce pare a fi'), să se nască, în fine, un brand turistic durabil pentru Piatra Neamț. Asta pentru că localnicii trăiesc, de zeci de ani de zile, cu iluzia periculoasă că Piatra Neamțul este o destinație turistică.
Nu e. Atît statisticile, cît și observația directă, spun același lucru - de zeci de ani de zile, de pe vremea cînd, pe la 12-13 ani, bănănăiam prin parcarea hotelului Ceahlăul (în căutare de turiști străini cu care să fac schimb de adrese și, deci, ulterior, de vederi și timbre), și pînă în ziua de astăzi: Piatra Neamț e, în cel mai bun caz, o locație de tranzit turistic, un dormitor pentru turiști. Turiștii vin seara, se cazează și pleacă dimineața. N-au nevoie decît de vreo oră ca să privească, doar să privească, turnul sau biserica lui Ștefan cel Mare (sfîrșit de secol XV) sau, poate, să parcurgă, în viteză, cele cîteva săli ale Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni (un muzeu 'normal', clasic - adică o colecție de exponate de ceramică pictată, cele mai multe de neatins și susținute de un efort sub-minimal de interpretare). Cît despre cealaltă oră, pînă pleacă autocarul mai departe: not that much. Parc central ? Mersi, avem și noi acasă...
Sensuri giratorii, mall, centru de voluntariat... așa cum ziceam, mai nimic nu e ceea ce pare a fi. În Piatra Neamț, definițiile de orice fel trebuie privite cu multă circumspecție. Așa o să facem. N-o ieși chiar de-un Dicționar Onomastic, dar măcar un ghid de conversație...
* în How The Mind Works
