Showing posts with label jamie oliver. Show all posts
Showing posts with label jamie oliver. Show all posts

Sunday, February 1, 2015

economisește și cu jamie, nu numai cu francul elvețian

Cînd am auzit că s-a tradus ȘI Economisește cu Jamie (tot Curtea Veche Publishing, 11 titluri din 26, pînă acum), desigur că mi-a venit să zîmbesc un pic. Sigur, în România de supermarket, se poate spune că
irosirea mâncării este o problemă acută în țara noastră. Vestea bună este că fiecare dintre noi poate face o diferență în acest sens. Jamie Oliver propune în noua sa carte, Economisește cu Jamie, apărută la Curtea Veche Publishing, un nou stil de a face cumpărături, de a găti și de a utiliza alimentele astfel încât să economisim mai ușor. Rețetele sunt realizabile cu un buget redus și gândite astfel încât să valorifice la maximum ingredientele.
 jamie oliver, brînzoaice cu gem

Însă, într-o țară în care costul alimentelor este, în continuare disproporționat față de venituri (dar și în comparație cu ponderea cheltuielilor legate de locuință), penuria are un rol cheie în generarea unei prietenii constante cu feluri de mîncare cum ar fi ghiveciul sau adopția necondiționată a salatei bulgărești (șopska - pretutindeni în Balcani). Zău, piața cu care mă întîlnesc eu zilnic de cîteva luni, e plină de experți în economisirea mîncării - sau cel puțin ăsta e semnalul pe care mi-l transmit bătrînelele care cumpără doar cîte doi ardei și trei mere odată...

Dacă facem, deci, abstracție de numeroasele cazuri din patria noastră în care trebuie să mănînci de maxim 10 lei pe zi, cîteva idei de a face economii în bucătărie sînt vizibile de pe Marte. Ia să vedem:
1. Ocolește, complet, bucătăria - nu intra în ea decît dacă s-a spart vreo țeavă și te vînează vecinii pe holuri. Acum niște ani, am locuit o vreme în Banu Manta. Instalația de gaze nu era tocmai în regulă, iar România capitalistă și serviciile ei funcționale încă se frecau la ochi. Drept care am preferat să ocolesc bucătăria de la mare distanță - ceea ce iarna era, oricum, imperios necesar pentru că geamul stătea permanent deschis, fie vara, fie iarna. În perioada cu pricina am și uitat să gătesc, dar nu era bai mare pentru că mai eram, încă, oarecum jurnalist - deci zilele mele erau pline ba de conferințe de presă, ba de alte conferințe, ba de alte evenimente (lansări, vernisaje, premiere, din astea) - deci mă aflam în deplină siguranță alimentară. A, nu ești ziarist ? Nu-i nimic: lasă-ți barbă, îmbracă-te ca un artist (neapărat eșarfă) și intră pe 'piața' lansărilor și vernisajelor. Și, firește, mută-te într-un oraș mare...
2. De ani de zile îmi doresc să traversez o vară numai cu telemea cu roșii (mă rog, salată de roșii) - dar nu mi-a ieșit niciodată. Acuma, știți cum e: și șopska (salata bulgărească) are o compoziție standard (roșii, castraveți, ceapă, ardei, pătrunjel, telemea) - dar am văzut-o, prin România, compusă în nenumărate feluri. De asta și cuvîntul generic 'salată' a suferit, pe meleagurile noastre, o mutație semantică, admițînd mai orice ingredient, inclusiv fragmente - prin urmare, firimituri rămase de la altă masă :) Salate, deci !
3. Cam la fel e cu omleta pe-aici. Multă vreme am crezut că o omletă presupune doar ouă - mă rog, cu cîte un ceva deasupra, după chef. Dar omleta pe care am văzut-o ieșind din mîinile lui Marius, în bucătăria (la propriu) Europei Libere în București, era un prînz aproape complet - cu puțin efort, puteai găsi acolo și ciorba și desertul :) Deci: omlete !

Asta nu înseamnă absolut deloc că nu aștept să văd cartea lui Jamie :) Și: da, am citit și bîrfa aia despre cum e să gătești ieftin cu ustensile de bucătărie de sute de lire - dar la ce să te aștepți din partea lui Daily Mail...? :)