ane are chitară

Profilul meu de pe TripAdvisor zice că am călătorit în 36 de țări, dar încă n-am ajuns în Norvegia. I-am dat tîrcoale, ca să zic așa: am înțeles în Islanda care e relația nordicilor cu lichidele și cu tobele; și în Suedia, asamblînd o demonstrație de teatru labirint în perimetrul unui sat viking reconstruit, care e relația acestora cu orice altceva. 
Dar Norvegia nu mi-a stat în drum (încă). M-am mulțumit cu conversațiile mele pe IRC din anii '90 cu o adolescentă pe nume Ingrid, mare admiratoare a lui Dan Petrescu (etapa Chelsea), despre chefurile ei monstruoase de week-end (nu i-au cășunat, a devenit o schioare destul de galonată); și cu contactul involuntar cu un norvegian în spațiul castelului din Hunedoara, unde am executat un scurt exercițiu de teatru labirint, aproape identic cu cel din Suedia - norvegian care, co-organizator fiind, nu s-a dezlipit de laptop, trebăluind la calcule și rapoarte financiare, timp de trei zile cît am stat eu pe-acolo...

Dar, mai recent, am mai învățat niște lucruri despre Norvegia de la o Ane. De pildă,

Vestea bună este că Ane Brun vine la București pe 10 mai, de la ora 20:00, la Sala Radio. Vestea proastă... nu cred că există o veste proastă, cu excepția celei că vine pentru prima oară în România - dar, după cum vă imaginați, asta poate fi oricînd privită tot ca o veste bună :) 

O operațiune Twin Arts, așa să știți !