vă rugăm să călcați pe iarbă !

Știți vorba aia cu 'am un prieten care...' :)

Am un prieten care, la sfîrșitul secolului trecut, a cochetat serios cu ideea de a emigra în Canada. A ezitat mult, deoarece Canada i se părea o țară foarte plicticoasă (cel puțin în comparația cu România mereu surprinzătoare), chiar înainte de a fi văzut vreun episod din South Park. S-a entuziasmat cu privire la prezența masivă a veverițelor în viața orășenilor - dar i s-a explicat repede că, în Canada, veverițele nu sînt niște chestii drăguțe și pufoase, personaje de povești și de fabule, ci niște rozătoare nesuferite și fără scrupule. S-a bucurat cînd a văzut o vulpe într-o stație de autobuz din Toronto - dar i s-a explicat, la fel de repede, că o vulpe care se simte în largul ei pe asfaltul dintr-un oraș, totuși, mare este, cel mai probabil, turbată.  
L-a convins o plăcuță pe care scria 'PLEASE walk on the grass!' :) Oh, ce mesaj eliberator: firește că iarba există, în orașe, ca să te bucuri de ea - nu ca la comuniștii ăștia din România unde, în continuare, după un deceniu de post-ceaușism, iarba continuă să fie un soi de exponat de muzeu, care nu trebuie atins, ci numai admirat de după gărdulețe ! Ce metaforă superbă...
La puțin timp după asta, însă, s-a împrietenit peste măsură cu o fată de la el de-acasă și n-a mai plecat în nici-o Canadă. Dar din anul următor a început să circule sistematic, cu treabă, în străinătate - cel puțin o dată la trei luni. Deabia după cinci ani s-a mai despărțit, un pic, de România - dar s-a tot întors: printre altele, ca să încerce să planteze, în România, cît mai multe plăcuțe pe care scrie 'vă rugăm să călcați pe iarbă!'. 

A trecut încă o rundă de vot și am călcat pe iarbă chiar aici, în România - am alergat desculți, cam pe furiș, dar tot am reușit să dăm cîteva ture pînă s-a întors gardianul public să ne fugărească acasă, în fața televizorului. Față cu realitatea, cum ar veni...
Am zîmbit, însă, satisfăcuți: am mai transmis (încă) un semnal. I-am făcut pe 'ăștia' să clipească. Le-am reținut atenția - preț de cîteva ore. 
Acuma, cei cărora astea cîteva ore nu ne-au ajuns, mai avem încă 12 zile ca să confecționăm o primă pancartă pe care să se poată citi limpede 'vă rugăm să călcați pe iarbă!'. Și, pînă în 2016, poate crește și iarba aia...