săptămîna bloggerului sustenabil

Săptămîna trecută a fost, pe-aici, Săptămîna bloggerului sustenabil :) După experimentul cu Săptămîna bloggerului chibzuit din septembrie, am preluat o nouă operațiune la sugestia lui Chinezu.
N-a fost greu să mă convingă. Locuiesc, lunile astea, într-un bloc vechi din centrul Bucureștiului. Oricare dintre voi care stați 'la bloc' poate știți cum e: țevi și instalații vechi, pierderi pe rețea, alea-alea. Ceea ce presupune că, atunci cînd te uiți la calculul întreținerii, faci niște ochi de bufniță (da, ochii bufniței sînt mai mari decît creierul!). Ei, într-un bloc vechi de București, lucrurile stau mult-mult mai rău - în sensul că, de pildă, degeaba consum eu circa 2 metri cubi de apă pe lună, tot 5 plătesc, ca să acopăr pierderile din rețea. Eu nu mai țin minte mare lucru din școală cu privire la metrul cub, așa că a trebuit să caut, la un moment dat, pe Google :) - și am rămas paf: un metru cub înseamnă 1000 (o mie!) de litri ! (@@) Pfoaaai, deci eu consum circa 2000 de litri de apă pe lună - și plătesc 5000 ?! Ok, mi-a luat ceva timp să-mi revin...

Dar am făcut-o destul de repede, pentru că era vorba de un pic mai mult de-atît. Concret, experimentul a constat în monitorizarea, în cursul săptămînii trecute, a trei chestii:
* consumul de apă;
* cît am cheltuit pe mîncare;
* cîtă mîncare arunc.

De cum a demarat experimentul, prima mișcare pe care am făcut-o a fost să-mi pun la fiert cele șase (6!) ouă cărora urma să le expire termenul de valabilitate în trei zile. A doua a fost să închid centrala termică - monstrul are un rezervor de cel puțin 50 de litri de apă. A treia: am repornit centrala, pentru că mi-am reamintit că e sfîrșitul lui noiembrie și că apartamentul vechi în care stau este opusul perfect al unui pinguin în ceea ce privește izolarea termică. Cu cheltuielile pe mîncare știam că nu trebuia să fac cine știe ce mișcare originală, pentru că, de prin primăvară, operez 'în regim sustenabil' by default.

Ce-a ieșit:
* săptămîna trecută am consumat 0.58 mc de apă: 0.42 la baie, 0.16 la bucătărie, într-o casă cu două persoane (da, aș fi ieșit mult mai bine dacă nu era cu două persoane - dar poate putem împărți cifrele astea la doi ?);
* am cheltuit 109.35 RON pe mîncare (plus 15 RON pe bere care, se știe, ar putea intra lesne în categoria 'hrană'); cu 0 lei cheltuiți joi și duminică - în condițiile în care duminică am avut o prezentare la Pitești, iar gazdele de acolo ne-au hrănit cît pentru trei zile și ne-au dat chestii și la pachet; 
* nu am aruncat nimic-nimic-nimic din categoria 'mîncare' (yeeey!), cu excepția unor margini (sau #cum-s-or-chema) de pizza - și aceea 'de Pitești' (deci care nu se regăsește în cei 109.35 RON), căci în casa mea nu se cumpără pizza decît atunci cînd sîntem semi-paralizați sau... cînd sîntem semi-paralizați, deci niciodată.
Încă nu-mi dau seama cum arată cifrele astea pînă nu le compar cu ale altor participanți la experiment (convinși de către Chinezu), dar cred că am ieșit binișor.

Cum conving pe altcineva să se sustenabilizeze. Poate nu mă credeți și trebuie să folosiți, ca mine, Google: un metru cub de apă înseamnă o mie de litri, unu urmat de trei zerouri de litri ! Nu văd argument mai convingător... În ceea ce privește mîncarea, dacă simplul argument financiar nu funcționează, atunci poate merge ăla cu frigiderul care trebuie dezghețat și spălat și curățat cu o periodicitate alarmantă, pen'că alimentele care trebuie aruncate de regulă se dau în stambă și le contaminează și pe alea ok. Și să nu-mi spună nimeni că gărgărițele alea (sau ce sînt ele) care apar în făina expirată sînt niște pet-uri foarte drăguțe, că nu cred și pace ! 

Sfaturi ? Nu prea am. Nu pentru că nu sînt bătrîn și înțelept și nu ard de nerăbdare să împărtășesc din experiența mea de viață :> Ci pentru că locuiesc într-o casă atipică și am o structură a veniturilor foarte atipică, deci nu cred că orice sfat aș avea e aplicabil altcuiva. Doar patru cuvinte am de spus: o mie de litri ! 


De unde a plecat chestia asta: de la un experiment social realizat de către Unilever şi 360Insights: șapte familii de români, cu profile demografice diferite, și-au monitorizat, timp de 9 săptămîni, cantitatea de mâncare aruncată zilnic și consumul de apă din gospodărie, oferind astfel o imagine de ansamblu asupra gestionării resurselor. În urma recomandărilor primite de la specialiștii implicați în acest proiect, cei șapte participanți au făcut, gradual, mici schimbări în stilul de viață al familiei pentru a reduce cantitatea de deșeuri alimentare și consumul de apă. 
Printre recomandările primite din partea Unilever, pentru un stil de viață mai sustenabil, s-au numărat: planificarea săptămînală a meselor, efectuarea cumpărăturilor pe bază de listă, congelarea și refolosirea resturilor alimentare, mărirea frecvenței dușurilor (în detrimentul băilor), oprirea apei în timpul spălării pe dinți, planificarea eficientă a spălării hainelor.
Rezultatul: în cele șase săptămâni (din totalul de nouă) de implementare a recomandărilor, participanții la experiment au economisit până la opt metri cubi de apă și au redus aproape în totalitate cantitatea de mîncare aruncată.

De unde le-a venit lor chestia asta: cică în fiecare an, în Uniunea Europeană, sînt aruncate 90 de milioane de tone de alimente (cca. 180 kg. pe stomac de locuitor), iar în România cantitatea depășește cinci milioane de tone. În cazul apei, la nivelul întregii planete, doar cca. 2% din toată cantitatea de apă a planetei este apă dulce - iar cererile concurente pot duce, până în 2030, la un deficit estimat al aprovizionării cu apă pe plan mondial de 40%. Conform unui raport publicat de Comisia Europeană, creșterea populației și nevoile consumatorilor de apă vor duce la o creștere a cererii de apă la nivel mondial cu 35-60% până în 2025, cu posibilitatea dublării până în 2050. Mai mult, conform cifrelor publicate de Comisia Europeană, gospodăriile, restaurantele și supermarket-urile aruncă, în prezent, pînă la 50% din mâncarea bună de consum. Problema risipei de resurse a ajuns și în atenția Parlamentului European, care a solicitat adoptarea unor acțiuni ce vor duce la înjumătățirea risipei de mîncare până în 2025 și declararea anului 2014 drept Anul european de luptă împotriva risipei de alimente. 

Știm cum e, *de principiu*, cu copilul ăla din Africa (de pildă) care poate trăi un an numai cu ce aruncăm noi. Dar poate nu-l cunoaștem pe copilul ăla din Africa - și chiar dacă l-am cunoaște, nici nu sîntem toți Brad Pitt și Angelina Jolie ca să-l putem adopta mintenaș. Nu știm, însă, cît timp putem trăi noi numai cu ce aruncăm - pînă nu măsurăm cu ceva atenție. Și surprizăăă: iese de o fracțiune bună dintr-un an. Adoptă-te, deci, române !

   

Later edit: Tocmai am citit-o pe Simona Tache pe aceeași temă (și, de fapt, și comentariile la textul ei) și trebuie să zic că stau foarte bine la capitolul economisit de apă ! Dar trebuie să dau și explicații acum cum e cu 'casa atipică' :) La baie: numai dușuri; nu există suport pentru stropitoarea de duș, deci închid apa oricum atunci cînd e vorba de timpi morți. La bucătărie: nu se gătește în casa aia, ce să ne mai ascundem după deget; chiuveta e mică și meschină - dacă las apa să curgă tare, sau pur și simplu să curgă, mă stropesc de n-am treabă. Deci, 2-3 metri cubi pe lună, fără eforturi. La două persoane.