Sunday, January 4, 2015

fairy me swedish :)

În studenție (acum, hmm, multă vreme!) eram primul voluntar la spălat vasele după vreun chef. Nu neapărat în legătură cu piesa asta.



Habar n-am cîtor... sau chiar dacă am stîrnit decisiv, vreodată, interesul vreunei fete pe tema asta. Și presat, ocazional, să dau explicații, am dat mai departe o vorbă pe care nu mai țin minte asolut deloc de unde am preluat-o: cum că treaba asta ar fi un 'obicei suedez'.

În mod evident, pe vremea aceea nu întîlnisem, încă, vreun suedez în carne și oase ca să-l întreb de unde ar putea veni vorba asta. Niște ani mai tîrziu, am asamblat, din două surse, o posibilă explicație. Întîi, într-o iarnă, în București, de la un iranian care prinsese statut de refugiat în Suedia și se întîlnea în România cu sora lui, viitoare refugiată în aceeași țară. Apoi, cam cinci ani mai tîrziu, de la o româncă măritată cu un suedez, călătoare cu trenul de noapte între Praga și Budapesta...  

Cică, în Suedia, oaspeții spălau vasele atunci cînd se aflau în vizită pentru că vasele cu pricina erau ale lor ! Peisajul complet în care, pasămite, se întîmpla așa ceva cuprindea și o referire la o perioadă în care, acolo, raportul maxim între salariul minim și salariul maxim era de 1:3 (care genera o atitudine față de ce și cum împarți cu alții), dar și considerații cu privire la propriile locuințe ca fiind spații extrem de private, inclusiv față de prieteni și chiar față de familia extinsă. Ce mai încolo și-ncoace: oamenii ceia spălau vase după o bucată (scurtă!) de timp petrecut împreună pentru că erau ale lor, veneau în vizită sau la o petrecere cu sufertașul !
N-am re-verificat, alți mulți ani mai tîrziu, cu 'băștinași'. Dar nici nu m-am mirat, în 2012 (cînd am reușit, în fine, să pășesc pe pămînt suedez), descoperind că, în echivalentul local al unui sat, casele NU sînt supra-baricadate - nu numai că nu numai că n-au împrejmuirile 'săsești' pe care mă așteptam să le găsesc ci, de regulă, n-au nici-un fel de gard. Dar nici n-am intrat în nici-o casă de suedez - și, deci, n-am spălat, în Suedia, decît lingurițe de plastic în baia hotelului. 
Iar acasă: mereu și orice - doar nu credeați că asta cu spălatul vaselor e doar un număr special, rezervat pentru petreceri :) 

Acestea fiind spuse, e bine să știți [fetelor!] că trecerea timpului nu mi-a afectat abilitățile (sau interesul) privind spălatul vaselor - dar și că lucrurile s-au simplificat considerabil de la momentul 'obiceiului suedez'. Nu, nu mă refer la apariția mașinilor de spălat vase - care mi se par binevenite în bucătăriile restaurantelor, dar o fiță în casele oamenilor :)
Ci la două ingrediente, descoperite destul de recent: Fairy și DishMatique.
Cu Fairy m-am întîlnit deabia cînd a pătruns în România (nu mai știu cînd, dar sigur după 2006). Nici nu se lansase bine, doar de vreo zi sau două, că m-am și întîlnit cu el într-o bucătărie prietenă. Moment în care a avut loc următorul dialog: "Ce faci, ești early adopter, te-au convins așa repede reclamele alea cu Fairy?" (eu); la care mi s-a răspuns prompt "Să fii tu sănătos, eu l-am descoperit pe Fairy încă din anii '90, în Anglia - și, de-atunci, îmi și cumpăr, periodic, cam de fiecare dată cînd ajung acolo; deci, bine că l-au adus și în România odată, că-l aștept de peste zece ani."
Asta se întîmpla în aceeași casă în care mă întîlnisem cu DishMatique (sau DishMatic) în 2006 - o sculă minunată, tot din Anglia, care merge brici, da' brici, cu Fairy. DishMatique e un spălător de vase constînd într-un burete cu un mîner foarte comod; acest mîner e, de fapt, un rezervor în care se pune detergent lichid și apă care se scurg, în timp ce speli, în burete și, de acolo, normal, pe vase; în fine, buretele e montat pe un cadru detașabil de mîner, drept care se poate înlocui periodic.
Vă spun sincer, DishMatique e bestial - și nu-i bai că n-a ajuns, încă, în România: ultima oară cînd am ajuns în UK nici nu m-am re-aprovizionat, căci mai am un suport și cîteva rezerve (sînt un hîrciog, ce să zic - și nici n-am ținut doar pentru mine, căci sharing is caring și, în ultimii ani, am blagoslovit încă vreo trei bucătării prietene din România).

Și, peste tot, l-am recomandat mai departe împreună cu Fairy - care și-a onorat reclama, cu vîrf și îndesat, încă de la prima întîlnire.
Drept care, de sărbătorile astea, 'depășesc așteptările mamei' !




Acuma, cum să zic, le depășisem oricum - că nu m-au mai prins sărbătorile acasă de niște decenii. Dar cireșele Fairy și spălătorul-minune de pe tort s-au potrivit la fix ! 

No comments :

Post a Comment