Saturday, December 21, 2013

ziua bloggerului autoeconom


Sînt șofer doar de cinci ani și-un pic. Am amînat foarte multă vreme acest pas, invocînd tot felul de motive meschine: ba că posesia unei mașini presupune o grămadă de hîrtii și bătăi de cap care, pentru mine, ar fi fost oricum și mai multe (locuiesc, de mult, în București, dar cartea mea de identitate nu trădează faptul că m-aș fi mișcat, vreodată, din Piatra Neamț); ba că un drum cu mașina prin București durează, de regulă, mai puțin decît perioada de timp în care trebuie să găsești parcare odată ce ai ajuns la destinație; ba că o mașină e o gaură neagră în care se tot scurg bani; ba că, dat fiind că atunci cînd eram mic, n-am reparat vreodată nici motorul cartului pe care-l aveam pe mînă, aș fi de-a pururi la mîna unor meseriași care știu exact ce piuliță anume trebuie strînsă și în care moment anume... Mă rog, tot felul de din astea care încurajau bănuieli că nu-mi asum responsabilități și că simțul meu de proprietate e foarte timid...

În 2008 m-am lăsat, deci, convins și am făcut școala de șoferi. După ce mi-am luat permisul, n-am mai atins nici-un volan timp de încă aproape două luni, pînă ce am pus mîna pe prima mașină pe care o puteam face praf în voie. După care a început procesul de verificare a tuturor motivelor meschine pe care le invocasem ca să fiu scutit de responsabilitățile de șofer. Hîrtii și birocrație, cozi la instituții ? Checked ! Căutarea cîte unui loc de parcare, minute și zeci de minute în șir ? Checked ! Extracții de bani fără anestezie ? Checked ! Continua alergătură după un service auto decent (adică și prompt și ofertant al unor servicii care să nu coste mai mult decît însăși mașina) ? Oooh, fully checked ! 
'Reprezentanțele' sînt ok atunci cînd am de înlocuit piese originale, dar nu neapărat și pentru o revizie sau o reparație mai comună. Și nu-i vorbă, din cînd în cînd mai ajungeam pe mîna unui prieten al unui prieten - dar asta însemna, invariabil, o treabă făcută cînd și cum 'se putea': 'la negru', în afara orelor de program, adică mult după momentul în care aveam nevoie de mașina aia. Și nu, în mod obligatoriu, mai ieftină... Am resimțit, deci, nevoia unui broker de servicii de acest tip. Care cam trebuia să apară, pentru că, mai ales în București, să te fîțîi de la un service la altul 'în orele de program' nu are cum să fie fun. Nu e firesc să ai pretenția ca, în anul de grație 2013, să poți intra frumușel pe laptop sau pe telefon și să cauți așa ? 


 autoeconom.ro

Am putea încerca, deci, cu autoeconom.ro (au și pagină pe Facebook). Ne facem cont, plasăm cîte o cerere de ofertă și așteptăm (un pic). Ne alegem ofertele cu prețuri competitive și ne îmbarcăm. autoeconom.ro pare să se fi înscris, deja, pe banda corectă - rețeaua lor include, deja, în acest moment, 21 de service-uri auto din București, șase din Cluj (dar și alte două din județ), cinci din Craiova, trei din Iași, două din Timișoara (dar și încă unul din județ), două din Constanța - și tot așa... Și, după re-îmbarcare, așa cum șade bine unei experiențe mediate 2.0, îi tragem și-o recenzie service-ului cu pricina - să știe și alții la ce să se aștepte. O să meargă sigur, site-ul autoeconom.ro e optimizat pentru telefon. 

Aaa, aveți deja prieten cu service auto și n-aveți nevoie de autoeconom.ro ? Dați-i lui de știre, atunci, pentru că intrarea unui service nou în rețea e cu trei luni gratis. 

Și, în fine, pentru alți curioși (inclusiv viitori șoferi): site-ul are și un comportament incipient de portal - e presărat cu sfaturi utile. Triste (vezi, de pildă, lista operațiunilor pe care ar trebui să le includă o revizie tehnică de gradul 2) - dar utile, nevertheless...:>

    





No comments :

Post a Comment